Cealaltă țară

-, regia Alexandru Istudor
Durata: 110 min
Scenografia: Francesca Cioancă
Genul spectacolului: Dramă
Data premierei: 17 Decembrie 2016
Regia Tehnica: Cristian Petec
14122016140555.jpg
21122016110809.jpg
21122016110813.jpg
21122016110818.jpg
21122016110822.jpg

DISTRIBUȚIA:

Romaniţa Ionescu (Irina), Adrian Andone (Windisch), Marian Politic (Capitanul Piele si agent BND), Gabriela Baciu (Katharina), Ştefan Cepoi (Albert si Thomas), Vlad Udrescu (Franz. cersetor. receptionist), Corina Druc (Dana), Raluca Păun (femeia strazii. pielarul. femeia mafiot), 

DESPRE:

 

 

CEALALTĂ ȚARĂ
adaptare după trei romane de Herta Muller: Călătorie într-un picior şi Omul este un mare fazan pe lume, Inca de pe atunci vulpea era vanatorul.
traducere de Corina Bernic și Nora Iuga
 
Cealaltă ţară este un scenariu dramatic care urmareste istoria personajului Irina si a familiei acesteia din România anului 1989 şi a încercărilor acestora de a părăsi ţară cu destinaţia Germania. Piesa explorează o serie de aspecte asociate cu emigrarea, fenomen legat intrinsec de istoria recentă a României. Textul propune o examinare complexă a fenomenului emigrării, nuanţând atât cauzele şi resorturile deciziei personajelor de a-şi părăsi ţara, cât şi efectele şi provocările cărora acestea sunt nevoite să le facă faţă odată ajunse în noua patrie. Scenariul dramatic a fost adaptat după trei dintre romanele scriitoarei române de etnie germană, Herta Muller, laureată a premiului Nobel pentru literatură în 2009. Cele trei romane sunt Omul este un mare fazan pe lume şi Călătorie într-un picior, Inca de pe atunci vulpea era vanatorul, apărute la editura Humanitas într-o traducere semnată de Corina Bernic. 
 
În primul act, Home: Romania, scenele au loc într-o localitate, nedenumita, aproape de granita, din România anului 1989. Familia Windisch. (tatal, sotia si fiica lor Irina) aşteaptă să-şi primească paşapoartele de la autorităţi pentru a putea emigra în Germania. În timp ce cei din cercul lor de cunoscuţi părăsesc ţara, documentele lor întârzie să fie emise şi explicaţia care se prefigurează pare a fi legată de faptul că fiica familiei W., Irina, refuză să cedeze avansurilor unui reprezentant al puterii. În această primă parte accentul este pus mai ales pe modul în care viaţa pentru familia W. pare să se fi oprit în loc în timpul acestei aşteptări si pe felul in care Securitatea incepe sa-si faca simtita prezenta in viata fiicei lor, Irina. Scenele din prima parte cresc gradual în intensitate, personajele fiind împinse în stări limită şi trebuind să apeleze la o serie de compromisuri pentru a putea supravieţui. În acelaşi timp, ies la iveală o serie de detalii din trecutul acestora care nu fac decât să contribuie la ideea că suntem urmăriţi de trecut, că nu putem scăpa de acesta şi că traumele sunt latente şi gata să izbucnească în momente de criză. Prima parte se încheie cu primirea paşapoartelor, dar costurile alegerilor făcute nu sunt lipsite de consecinţe pentru personajele piesei.
Al doilea act, Home: Germany, o are drept protagonistă pe fiica familiei W, Irina, şi se axează pe modul în care este urmărită de propriul trecut prin prisma a ceea ce trăieşte în prima parte, dar şi prin noua sa condiţie, aceea de imigrant, de străin într-un loc în care nu-şi are rădăcinile. Ajunsă acum în Germania, Irina trebuie să facă faţă unor noi provocări: să-şi rezolve situaţia legală, să lege noi prietenii, să păstreze legăturile cu cei rămaşi în România, să continue şi să dea un nou sens vieţii ei într-un loc de care nu o leagă încă nimic. Trecutul însă o urmăreşte şi aici. Dacă în prima parte personajul Irina se simţea ameninţată de prezenţa Securităţii şi a structurilor de putere, în Germania traumele trecutului incep să-şi facă simţită prezenţa. Se simte singura in noua tara. Îşi refulează alienarea în excese de tot felul. În acelaşi timp, se constituie o graniţa foarte subţire între percepţia personajului şi realitate, scenele din partea a două fiind foarte subiective şi văzute în principal din perspectiva protagonistei, lăsând la latitudinea spectatorului să judece cât de veridice şi justificate sunt trăirile acesteia.  
 
CRONICI:
„Proiectul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova dedicat tinerilor regizori şi scenografi interesaţi de noua literatură dramatică din România, proiect inaugurat în vremea directoratului lui Mircea Cornişteanu, dobândeşte cu fiecare an ce trece tot mai multă consistenţă. Indiscutabil, ne aflăm în faţa unui fapt artistic şi nu a unei acţiuni, a unei operaţiuni de imagine prin intermediul căreia să se ia ochii lumii, să se poată spună că la Craiova tinerii creatori „au căutare”. Tot la fel cum ar avea şi dramaturgii români.
un regizor tânăr şi o scenografă – Francesca Cioancă- de o vârstă asemănătoare readuc în memorie, în actualitate şi în conştiinţă realităţi şi fapte care încep să fie în chip nepermis uitate, cosmetizate, ascunse sub iresponsabila scuză astea au fost vremurile, iar unii le-au făcut faţă mai bine, mai cu curaj, alţii au supravieţuit prin tăcere, iar o a treia categorie s-a „adaptat”.
Dincolo de mesaj, de valoarea de antidot la amnezia voluntară ori ticălos indusă de maeştri ai manipulării care nu au dispărut defel după decembrie 1989, spectacolul "Cealaltă ţară" deţine o apreciabilă valoare artistică propriu-zisă. Venită în primul rând din calitatea lucrului cu actorii, fapt ce îl recomandă pe Alexandru Istudor drept un tânăr regizor de care se cuvine să se ţină seama. Iată, Gabriela Baciu şi Adrian Andone aduc în scenă doi oameni maturi , cvasi –îndobitociţi, aproape ajunşi în faza de epave şi care îşi leagă timida speranţă de salvare de şansa dobândirii unui paşaport, Corina Druc o desenează corect pe Dana, femeia a fost silită să accepte colaborarea cu sistemul mergând chiar mai departe de atât, Ralucăi Păun îi revine misiunea de a desena trei micro-portrete în aqua forte, iar actriţa îşi mai dovedeşte o dată capacitatea de a face roluri secundare, diferenţiate, de remarcabil impact artistic, Marian Politic aduce convingător pe scenă doi reprezentanţi a două sisteme diferite, Ştefan Cepoi lasă o bună impresie în ambele roluri încredinţate. Romaniţei Ionescu îi cade în sarcină portretizarea scenică, fără bis-brisuri, fără lacrimaţii, fără false patetisme a Irinei, personajul principal, un alter ego al Hertei Müller, iar misiunea este remarcabil împlinită, actriţa creând progresiv condiţiile izbucnirii nervoase din final. O menţiune aparte merită tânărul actor Vlad Udrescu, creatorul admirabil a trei bijuterii artistice în roluri secundare, perfect diferenţiate, lucrate cu umor şi stil.”
(Mircea Morariu, Adevărul.ro, Premiere craiovene, 9 ianuarie 2017)
 
Privind spectacolul Cealaltă ţară am simţit ferm, de la bun început, că asist la o transfigurare artistică a acelei epoci, am recunoscut-o. Unii ar putea spune că poate fi vorba de orice alt regim dictatorial, indiferent de ideologie şi de ţară. Că sunt similitudini între dictaturi, nicio îndoială. Dar aici este vorba de noi şi de consecinţele istorice ale unui experiment de esenţă marxistă. Povestea ilustrează doar un aspect, al absenţei libertăţii de circulaţie, resimţit o dată în plus de comunitatea şvabilor, dar lucrurile sunt mai profunde decât trauma dezrădăcinării. Acesta nu este un spectacol despre migraţie, ci unul despre o ideologie care distruge ţesutul social, declarativ, pentru a-l reface mai bine, dar în realitate cu efect dezastruos pe termen lung.
Familia Windisch ilustrează perfect drama – nu doar a unei familii de şvabi din Banat, ci a unei majorităţi din spaţiul est-european. Gabriela Baciu (Katharina) are un chip impresionant, expresia unui trecut marcat de puternice încercări. Cine a citit cât de puţin din literatura deportărilor în lagăr înţelege într-o clipă. Este o istorie despre care s-a tăcut. Fata ei, Irina, într-o impetuoasă interpretare a Romaniţei Ionescu, o judecă aspru, cum numai tinerii îi pot judeca pe cei dinaintea lor, tocmai pentru că despre preţul plătit Katharina a ales să tacă. Relaţia mamă-fiică apare din gesturi puţine, dar profund grăitoare. Gabriela Baciu capătă trăsăturile Hertei Müller, are un chip tragic, de un tragism nu în liniile antice, mai degrabă al unei dureri pe care o resimţi a fi aproape.
O femeie obosită de toate încercările vieţii, aşezată, în lumina albastră, pe geamantanul care i-a amprentat destinul.
Este apoi o scenă, parte dintr-o suită, în care Katharina priveşte pierdută, ţinând strâns geamantanul, la oamenii veniţi să ia tot ce mai era de luat din casă. Agoniseala unui om. Pământul ca simbol. Windisch, perfect jucat de Adrian Andone, este întruchiparea celui care nu precupeţeşte nimic pentru salvarea familiei sale. Munceşte enorm şi i se citeşte oboseala în ochi, strânge pământul acela şi-l drămuieşte ca preţ pentru paşaportul salvator. Este din stirpea lui Sisif, plăteşte şi iarăşi plăteşte reprezentanţii puterii şi nu-şi pierde nădejdea că aceştia vor fi oameni. Când înţelege că de fapt aceştia sunt neoameni, că nu doar vor mai mulţi bani, dar vor trupul fetei sale, este aidoma unui erou mitic ridicând pumnul către zei.
„Prefer să mor aici, cu gândul la cealaltă ţară, decât să trebuiască să trăiesc cu ruşinea asta în fiecare zi. Noi o să ştim. Eu. Tu. Ea. Crezi că o să ne mai privim la fel când ne uităm în ochii celuilalt. Noi toţi o să ştim.”
Alexandru Istudor reuşeşte o dramatizare foarte bună şi construieşte un spectacol tulburător. Este, într-un fel, primul spectacol de valoare despre drama comunismului. Vine târziu, destul de târziu, dar, cum se spune, mai bine mai târziu decât niciodată. Discret, regizorul pune în valoare fiecare actor, partitura fiecăruia devine o referinţă, iar împreună se armonizează şi se obţine o construcţie solidă. Un spectacol puternic care să intre în arhiva de aur a teatrului.
(Marius Dobrin, "Celălalt om", SpectActor, nr. 2/2016)

 

„În decorul simplu, dar sugestiv, un cub de sticlă (plastic), învestit cu atribuții de dublu spațiu, „acasă în România”, în prima parte a spectacolului, şi „acasă în Germania”, în cea de a doua, actorii evoluează unitar, atât stilistic, cât și ca încărcătură dramatică, indiferent că personajele sunt mama, tata și fiica sau altele, precum securistul, turnătorul, cel luat în vizor etc.
În rolul mamei, restrâns ca dimensiune, Gabriela Baciu probează forţa unei tragediene autentice. Secvența când familia e deposedată de întreaga agoniseală, cu acea halucinantă punere a pământului în saci, punctată de un râs mut, un fel de urlet în tăcere, e răvășitoare. Adrian Andone, la rândul lui, construieşte în tată un ins ajuns la capătul puterilor, într-o lume-sistem, lacomă şi vorace, excelent redată de regizor prin porcul din visul unuia dintre personaje şi materializată vizual printr-o marionetă aflată în spinarea celui ce l-a visat. Imagine revendicată, parcă, dintr-o mitologie a simbolurilor, unde respectivul animal este văzut ca un hău care înghite tot. Personajul-reper însă, acela care „duce” spectacolul, aflat permanent într-o stare de autoagonie, dând senzația că e însăși vocea Hertei Müller, rămâne cu evidență Irina... Teribil personaj și dificil de interpretat. Dar nu și pentru Romanița Ionescu. Actrița reușește o creație admirabilă. Trece cu o concentrare maximă de la resemnare și spaimă la spe - ranță și încredere, alternează momentele de combustie interioară cu cele de contorsio - nare fizică, împingându-și pesonajul în pragul pierderii minţilor. Totul fără excese retorice, nuanțat, cu acoperire într-un dramatism atent dozat. Desigur, aş fi nedreaptă dacă nu i-aş aminti pe ceilalţi actori, Marian Politic, Ştefan Cepoi, Corina Druc, Vlad Udrescu și Raluca Păun, a căror prestație potenţează intensitatea şi ritmul. Cealaltă ţară este spectacolul surprinzător, care impune atenției un tânăr regizor inteligent și inventiv, și încă pe scena unui teatru de primă linie, al cărui nou ma nager, Alexandru Boureanu, nu a şters cu buretele proiectele anterioare, aflate în derulare, când a preluat direcţiunea, cum atâția plini de ei o fac, ci mizează pe continuitate. 
(„Cealaltă țară”, Dana Pocea, Luceafărul de dimineață, nr. 2/2017)

Noutați

  • 07122017165620.jpg
    Anunț reprogramare Ministagi ...
    În urma decretării doliului național în perioada 14-16 decembrie, suntem nevoiți să reprogramăm Ministagiunea Centrului Național al Dansului la Teatrul Național Craiova [Ministagiunea CNDB @ TNC]. Spectacolele și atelierele de dans contemporan vor fi reprogramate pentru o perioad ...
  • AVERTISMENT ...
    Stimați spectatori,   Vă informăm că anumite spectacole din repertoriul curent al teatrului conțin limbaj licențios, violență, nuditate, fumat, zgomote puternice si flash-uri de lumină, fum sau scene care pot afecta emoțional.   Totodată, următoarele spectacole au indicații în ceea ce privește prezența în sală a minorilor:   -„Dacă am gândi cu voce tare ...
  • 15112017175303.jpg
    CONCURSUL de PROIECTE pentru ...
    Teatrul Național „Marin Sorescu” lansează concursul de proiecte pentru tineri regizori și scenografi români, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, 2018. Proiectul constă în prezentarea scrisă a unei concepții regizoral-scenografice în vederea montării unui spectacol la Teatrul Național ...
  • „Exploziv” - Premiul pentru cea mai bu ...
    Premiile celei de-a cincea ediții a Festivalului Internațional de Teatru „FEST(in) pe Bulevard” Ediția a cincea a Festivalului Internațional de Teatru „FEST(in) pe Bulevard” s-a încheiat. Au fost zile pline de bucurie, spectacole, evenimente, reflecție și amuzament. Festivalul a înregistrat un palmares bogat: 12 zile cu 39 de reprezentații din 8 țări de pe 3 continente, 14 d ...
  • REACȚIE URBANĂ - Unde ne întâlnim? ...
    După 2 zile de casting și o mulțime de oameni talentați și cu povești frumoase, a trebuit să luăm o hotărâre: nu putem să alegem doar 19 persoane. Așadar, proiectul nostru pornește la drum mai numeros și cu povești gata de pus în scenă. REACȚIE URBANĂ-Unde ne întâlnim? merge mai departe cu: 1. Mogoșeanu Mircea 2. Toana Liliana 3. Didu David 4. Didu Sorina 5. Grigoresc ...
  • Premiul “Radu Enescu” pentru scriitoru ...
    Ne face placere să vă anunţăm un premiu literar obţinut de colegul nostru, Nicolae Coande   Scriitorului Nicolae Coande i-a fost recent decernat Premiul „Radu Enescu”, pentru eseistică și poezie, la cea de-a XXVII-a ediție a Zilelor Revistei „Familia” (Oradea, 5-7 octombrie 2017).   Ultimele versuri ale poetului le puteţi asculta vineri, 13 octombrie, ora 17:30,  ...
  • „Cealaltă țară” se joacă în ...
    Zile frumoase pentru actorii Naționalului craiovean, care vor juca în două clădiri istorice, la o distanță de două zile, spectacolul Cealaltă țară, o adaptare după romane ale deținătoarei premiului Nobel pentru Literatură, Herta Muller, în regia lui Alexandru Istudor.   Din distribuție fac parte Romaniţa Ionescu, Adrian Andone, Marian Politic, Gabriela Baciu, Ştefan C ...
  • Reacţie urbană- Unde ne întâlnim? ...
    REACŢIE URBANĂ este cel mai nou proiect al Teatrului Naţional „Marin Sorescu” şi este creat special pentru comunitate, o ocazie unică pentru oameni din orice domeniu de activitate, elevi, studenţi, pensionari să cunoască o producție teatrală dintr-o altă perspectivă decât cea de spectator. Cultura este un factor de dezvoltare urbană şi pornind de la o serie de workshop-uri, part ...
  • 28082017152345.jpg
    Rezultate selecţie 11plus1 i ...
    În urma apelului de propuneri în cadrul proiectului „11 plus 1 independent/contemporan”, care se va derula în stagiunea 2017-2018, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova a selectat  6 spectacole de teatru ce aparţin unor companii independente şi alte 6 de dans – atât prod ...
  • Start 2018 - CONCURSUL de PROIECTE pentru TINERI R ...
    Teatrul Național „Marin Sorescu” lansează concursul de proiecte pentru tineri regizori și scenografi români, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, 2018. Și în acest an, Naționalul craiovean își propune să câștige un pariu pe care și l-a asumat de la prima ediție, acela de a descoperi un tandem de creatori, regizor-scenograf, care să propună un spectacol performant la nivel națion ...
  • OPEN-CALL 11plus1/independent/contemporan ...
    Spectacolele vor avea loc la sala I.D. Sîrbu în stagiunea 2017/2018. Vă rugăm să ne transmiteți filmarea spectacolului și alte informații relevante la adresa pr@tncms.ro Data limită pentru primirea aplicațiilor: 15.08.2017 Pentru a verifica detaliile tehnice ale sălii vă rugăm să consultați planul tehnic și de lumini: http://tncms.ro/tehnic.php Vor fi selectate 6 spec ...
  • Teatrul Național „Marin Sorescu” Crai ...
     Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova anunță rezultatele concursului de proiecte pentru tineri regizori și scenografi români, ediția a VII-a, 2016. La această ediție au participat unsprezece proiecte. Juriul constituit din experți și profesioniști ai TNC a propus în faza finală trei proiecte cu șanse reale de a fi puse în scenă:„Monstrul Nisipurilor” de Csaba Székely, ...
  • Concursul „Cea mai buna piesa romaneasca a a ...
    Uniunea Teatrala din Romania – UNITER anunta ca editia 2016 a Concursului de dramaturgie „Cea mai buna piesa romaneasca a anului” primeste piese de teatru pentru inscrierea in competitie pana la data de 30 ianuarie 2017 (data postei).   Autorii vor trimite piesele prin posta sau prin depunere individuala la Secretariatul UNITER in format electronic (salvate pe un CD, nu prin e-mail ...
  • SMARTELIER – Modul nou la Teatrul Naţional ...
    SMARTELIER – Modul nou la Teatrul Naţional Atelier de tehnica și arta vorbirii și bune maniere aplicate   Personalitatea şi identitatea noastră în faţa celorlalți, în viaţa de zi cu zi, se definesc după două elemente esenţiale: imaginea vizuală şi limbajul, exprimarea. Prima impresie pe care o faci are un impact major asupra imaginii pe care și-o conturează ceilalți d ...
  • SMARTELIER Teatreliere pentru copii, adolescenți, ...
    Perioada de înscriere la Atelierele de teatru SMARTELIER s-a încheiat. Mulţumim tuturor celor care au răspuns afirmativ invitaţiei noastre şi îi anunțăm că, începând cu data de 22 octombrie, vor fi alături de profesorii noştri la cursuri. Programul complet al grupelor, orele și locul de desfășurare a atelierelor vor fi comunicate fiecărei persoane telefonic, dar și pe site  ...
  • SMARTELIER / TEATRELIERE ...
    SMARTELIER Teatreliere pentru copii, tineri, adolescenţi şi pasionaţi   Pentru toţi iubitorii de teatru, pentru copii, părinţi şi nu numai, am conceput  … teatrelierele !   Ce sunt teatrelierele? Ateliere de teatru care îți stimulează creativitatea, exersează imaginaţia şi spontaneitatea, dezvoltă spiritul critic, încrederea şi lucrul în echipă. Participan ...
  • Bobi PRICOP a luat Premiul pentru Regie la FITO 20 ...
    Bobi PRICOP a luat Premiul pentru Regie la FITO 2016   Bobi Pricop a luat Premiul pentru Cea mai bună regie la Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, pentru regia spectacolelor „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții”, după un roman de Mark Haddon, de la Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București și „Iluzii”, de Ivan Vîrîpaev, de la Tea ...
  • Actrița Gina Călinoiu apreciată în presa ...
    Actrița Gina Călinoiu apreciată în presa franceză la Festivalul Villerville 2016   Ne bucurăm să facem cunoscut demersul artistic recent al actriței Gina Călinoiu, de la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – participarea excepțională la Festivalul Villerville, Franța (2-4 sept. 2016), cu spectacolul Mâine totul se va sfârși (I), inspirat din romanul Jucătorul ...
  • SpectActor nr 1 (31) Mai - August 2016 ...
    A apărut numarul 1 (31) al revistei SpectActor. Va invităm să îl deschideţi accesându-l aici. Lectură plăcută! ...
  • NEWSLETTER ...
    Am creat secțiunea NEWSLETTER! Pentru a fi la curent cu ultimele noutăți despre evenimentele și spectacolele Teatrului Național din Craiova abonați-vă la newsletter-ul nostru și veți primi direct în e-mail tot ce aveți nevoie să știți despre cele mai importante evenimente de pe scena culturală a Craiovei.   Ce trebuie să faceți: 1. Scroll down pe pagina principal ...
  • Regulament organizare spaţiul IA TE UITĂ! ...
    Regulament de organizare și selecție de proiecte și evenimente culturale pentru tineri artiști în spațiul TNCMS “Ia te uită” 1.    Dispoziţii generale Prezentul regulament stabileşte principiile şi procedurile de organizare ale evenimentelor culturale ce urmează a se desfășura în spațiul “Ia te uită!” Spațiul face parte dintr-o instituţie publică de cultură ...
  • Teatrul Național ”Marin Sorescu” Crai ...
      Ce este Inter Gate Europe? Inter Gate Europe este scoala marketingului si a comunicarii cu oamenii. Colegii nostri invata nu doar tehnici perfecte de negociere, ci au capacitatea de a lua cele mai bune decizii in orice situatie intalnita. Credem in faptul ca titlurile si pozitiile nu spun multe despre calitatile de lider a unei persoane si liderii sunt caracterizati mai degraba de catre val ...