Dacă am gândi cu voce tare

Adnan Lugonić, regia Radu Afrim
Durata: 165 min cu pauză
Scenografia: -
Muzica: Alex Bălă
Genul spectacolului: tragi-comedie
Traducerea: Octavia Nedelcu
Data premierei: 06 Mai 2017
Decor: Vanda Maria Sturdza
Costume: Lia Dogaru
Asistent Regie: Costinela Ungureanu
Coregrafie: Flavia Giurgiu
Regia Tehnica: Cristian Petec
Sufleor: Ramona Popa
06092017144837.jpg
06092017144855.jpg
06092017144906.jpg
06092017144922.jpg
07092017102808.jpg

DISTRIBUȚIA:

Cătălin Vieru (El), Iulia Colan (Ea), Constantin Cicort (Bătrânul), Tamara Popescu (Bătrâna), Marian Politic (Taximetristul), Romaniţa Ionescu (Prostituata), Eugen Titu (Învățătorul), Claudiu Mihail (Primul), Alex Calangiu (Al doilea), Raluca Păun (A treia), George Albert Costea (Gay), Dragoş Măceşanu (Patronul), Costinela Ungureanu (Gravida), Cătălin Stratonie (Băiatul taximetristului), Lili Sîrbu (Mama celei de-a treia/Lili Fucsia), 

DESPRE:

Trailer spectacol
 
Sinopsis:
Cincisprezece personaje de vârste diferite, dar de condiții apropiate sunt în story-ul imaginat de Adnan Lugonic tot atâtea figuri ale epocii consumeriste: oameni furioși, cu problemele lor, iar când problemele lor intră în coliziune devin și mai furioși. Moartea vânzătorului de la magazinul din cartier îi face o clipă să fie atenți la faptul că sunt muritori ei înșiși, iar când tânărul corporatist se sinucide și el destinul pare să funcționeze în simetrii simbolizante.
Radu Afrim inventează o lume-show, de cabaret care nu ascunde însa drama fiecăruia dintre protagoniști. Lumea pensionarilor Constantin şi Tamara (Constantin Cicort şi Tamara Popescu), a copiiilor de cartier Raluca, Claude şi Cala (Raluca Păun, Claudiu Mihail şi Alex Calangiu), a şoferului de taxi Juvete (Marian Politic), văduv, care de abia acum îşi descoperă propriul copil (Cătălin Stratone), a gravidei (Costinela Ungureanu), a prostituatei (Romaniţa Ionescu), a tânărului gay (George Albert Costea) iritat de jocul dublu al iubitului său, patronul (Dragoş Măceșanu), a învăţătorul terorist de altădată care astăzi face box (Eugen Titu) – lumea celor astfel confruntați cu violența și cu moartea  îi determină să redevină, măcar pentru o clipă, sinceri, să spună ceea ce gândesc cu adevărat, să gândească cu voce tare însăşi viaţa.
 
Fifteen characters of different ages but similar conditions are, in the story imagined by Adnan Lugonic, as many faces of the consumer era: furious people with their troubles who become even more furious when their troubles collide. The death of the salesman from the neighborhood shop reminds them for a moment that they're mortals themselves, and when a young corporate man also kills himself, destiny seems to function by symbolic symmetries.
Radu Afrim invents a show-realm of cabaret that never tries to hide any the protagonists' dramas. The world of pensioners' Constantin and Tamara (Constantin Cicort and Tamara Popescu), of the neighborhood kids Raluca, Claude and Cala (Raluca Păun, Claudiu Mihail and Alex Calangiu), of the widowed taxi driver Juvete (Marian Politic) who is only now discovering his own son (Cătălin Stratone), of the pregnant woman (Costinela Ungureanu), of the prostitute (Romaniţa Ionescu), of the young gay man (George Albert Costea) who is resentful at his boyfriend's double-game (Dragoș Măceșanu), of the former goon teacher who's now into boxing (Eugen Titu) – the world of those who are thus confronted with violence and death determines them to become, if just for a moment, honest, to say what they really think, to think out loud life itself.
 

 

“Am vrut să scriu o piesă în care personajele să-și exprime sentimentele cu voce tare, fără să le fie frică de cumunicarea directă. Trăim într-o lume dominată de frică, în care nu putem să ne arătăm slăbiciunile, adică cele mai profunde sentimente ale noastre. Când ne întâlnim cu familia și cu prietenii vorbim despre multe lucruri – sport, politică etc. – dar nu avem conversații intime. În piesa mea, am vrut să creez o lume în care fiecare personaj își va găsi partenerul perfect alături de care să poată gândi cu voce tare.” - Adnan Lugonić

 

Radu Afrim este unul dintre cei mai importanți regizori contemporani români. Recunoaşterea artei sale nu s-a oprit doar la granițele României, întinzându-se constant şi în spaţiul european.

Câștigător de două ori al premiului UNITER pentru regie, în 2008 i se decernează Premiul Coup de Coeur de la Prese la Festivalul de la Avignon (Off), pentru spectacolul Mansarde a Paris ou les detours Cioran montat la Luxemburg. Este un creator cu viziune distinctă, universul său scenic este întotdeauna recognoscibil. Marca Afrim este deja o realitate. Nu este numai regizorul preferat al publicului ci şi al criticii de specialitate. Textele montate de el aparțin dramaturgiei contemporane europene.

„Radu Afrim e ca un diamant teatral scânteind dinspre România înspre Europa. Nu este doar un artist român. E un fel de ambasador cultural pentru Europa. Teatrul său este unul al iubirii, intelectului și artei deopotrivă.”, Dieter Topp, președintele Fundației germane KULTURFORUM Europa.

 



Cronici:

„În spectacolul de la „Marin Sorescu“ regăsim toate temele care îl obsedează pe regizor, care îi cutreieră creațiile: tipi însingurați, fragili, familii cu turbulențe funcționale, raporturi dereglate între copii și părinți, situații pe muchie de cuțit, oameni la limită, liric și grotesc, poezie și tragic. Dacă am gândi cu voce tare debutează cu sinuciderea băiatului de la prăvălia din colț, pe care toți îl știau, îl întâlneau zilnic, dar nimeni nu-l cunoștea de fapt. Suflul afectiv al incidentului declanșează reacții în lanț, mici explozii personale, serii de secvențe în care personajele își spun teatral dilemele. Liniar ca format, încrucișând linii narative și fracturându-le prin songuri – altă marcă afrimiană –, spectacolul ne plimbă printr-o poveste de aproape trei ore. Din care se putea lejer renunța la măcar 30-45 de minute și la pauză, care întrerupe fluxul emoțional scenă-sală... Dacă am gândi cu voce tare e un spectacol tipic afrimian, în care regăsim conținuturile specifice acestui regizor. E o poezie a tristeții ambalată în sarcasm, care îți merge drept la inimă.”

Oltița Cântec, Datul în spectacol. Poezia tristeții, Suplimentul de Cultură, Iași, 15 mai 2017

 
 

“De aici, de la aceste premise se naşte un spectacol de aproape trei ore intitulat Dacă am gândi cu voce tare, purtând semnătura regizorală a lui Radu Afrim. Poate mai mult decât în alte dăţi, regizorul este îndreptăţit să îşi numească montarea show, momentele muzicale, dansante, de cabaret revenind cu o anumită frecvenţă. Antrenând individualităţi şi grupuri. Contrapunctând poveştile în unul, în doi, în trei, în oricâţi vreţi ale unor personaje care, mult prea adesea, disimulează... Sunt uşor recognoscibile în spectacolul craiovean nu doar teme, motive obsesive, ci şi o anumită stilistică numai înşelător repetitivă. Stilistică ce capătă aspecte inovatoare începând prin însuşi faptul că spectacolul intitulat Dacă am gândi cu voce tare reprezintă prima întâlnire a lui Radu Afrim cu colectivul actoricesc al Teatrului Naţional Marin Sorescu”.

Mircea Morariu, Poveşti de familie, de cupluri, de vecini, Adevărul.ro, 18 mai 2017

 

 

 

Dacă am gândi cu voce tare e un spectacol provocator din multe puncte de vedere, chiar dacă sună un pic gol cuvântul ăsta. În contextul altor spectacole afrimiene, e poate „cuminte”, s-a spus, însă în contextul craiovean, el provoacă nu doar prin episoadele care-l compun, ci și prin vălmășeala cu care ele vin și curg pe scenă. Un efort vizibil, dar excelent susținut de actori, care nu părăsesc niciun moment scena, cu personajele lor ale căror vieți continuă să se deruleze, mai degrabă haotic decât premeditat, fie că sunt în prim-plan sau nu. Cu momentele sale de dans, cântecele Iuliei și al soțului-broscuță, atât de înduioșător interpretat de Cătălin Vieru, cabaretul plin de suflet și flamboiant al lui George, deja un artist deplin, Dacă am gândi cu voce tare e un spectacol plin de viață.”

Lia Boangiu, Craiova, satelit în galaxia Afrim, SpectActor, nr. 1(33) 2017

 
 

„Gândind cu voce tare, spectacolul de la Craiova e un eșantion clasic afrimian, un repertoar al elementelor ce definesc stilul său regizoral. Plecăm cu câteva imagini marcate de frumusețea lor melancolică. Scena ce precede sinuciderea soțului workaholic are pendularea somnambulică a visului transformat în coșmar. Dansul personajului Gay are tristețea iluziilor pierdute. Doza de ironie afrimiană și luciditate veselă nu lipsesc din concluzia sugerată a spectacolului: întâlnirea de pe canapeaua neagră la final a celor doi sinucigași le dă dreptul la o viață mai reală ca viața contrafăcută de convențiile sociale, prin care ne târâm noi, spectatorii.”

Oana Cristea Grigorescu, Observator cultural, nr. 871/12 mai 2017

 

Traducere texte Lia Boangiu

 


Criticul Marina Constantinescu, director artistic şi selecţioner al Festivalului Naţional de Teatru, a anunţa, ieri, selecţia oficială a celei de-a 27-a ediţii a evenimentului, care va avea loc între 20 şi 30 octombrie, la Bucureşti. Transmisia a fost făcută în sistem live streaming pe noul site al festivalului, www.fnt.ro. Pe lista celor 53 de spectacole din întreaga ţară se află şi o producţie a Teatrului Naţional din Craiova (TNC): „Dacă am gândi cu voce tare” pe textul autorului bosniac Adnan Lugonic, montat de Radu Afrim.

Montat la Craiova în premieră naţională, spectacolul „Dacă am gândi cu voce tare” a fost fi prezentat pentru prima dată pe 6 mai a.c. şi îi are în distribuţie pe actorii Cătălin Vieru, Iulia Colan, Constantin Cicort, Tamara Popescu, Marian Politic, Romaniţa Ionescu, Eugen Titu, Claudiu Mihail, Alex Calangiu, Raluca Păun, George Albert Costea, Dragoş Măceşanu, Costinela Ungureanu, Lili Sîrbu şi Cătălin Stratonie. Decorul este realizat de Vanda Maria Sturdza, costumele sunt creaţia Liei Dogaru, mişcarea scenică îi aparţine Flaviei Giurgiu, iar muzica este compusă de Alex Bălă.

«Textul lui Adnan Lugonic este tipic preferinţelor lui Radu Afrim. Prostituate, gay, taximetrişti, tineri derutaţi, învăţători comunişti, bătrâni de la ţară, soţul care lucrează prea mult, soţia-mama casnică etc., în situaţii de disperare, frică, negare, singurătate în doi. Peste toate tronează sinuciderea unui vânzător pe care l-au întâlnit, măcar o dată, toate personajele. Și o urmă de speranţă», precizau, la premieră, reprezentanţii TNC.

Din selecţia oficială a Festivalului Naţional de Teatru mai fac parte alte două spectacole puse în scenă de Radu Afrim – unul dintre cei mai importanţi regizori contemporani români, recunoscut şi în spaţiul european. Este vorba despre „Măcelăria lui Iov” de Fausto Paravidino (Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi) şi „Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte” (Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklos”), ambele cu scenografia de Irina Moscu.

Festivalul Naţional de Teatru este organizat de UNITER, ARCUB şi Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti şi este finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Primăria Municipiului Bucureşti. Ediţia din acest an este dedicată marelui actor Victor Rebengiuc.

(link)

 

Viziunea regizorală, soluţiile de interpretare, decorul, muzica şi coregrafia creează un limbaj estetic de sine stătător, independent de parodie. Deşi contrapunctul parodic este mai pregnant decât esteticul, există câteva momente individualizate când banalitatea discursului cotidian este pusă în scenă prin mijloace spectaculoase, tipic afrimiene: song-ul prin care gay-ul (George Albert Costea), cu o ghirlandă de beculeţe în jurul gâtului, îşi afirmă libertatea şi urmarea coregrafică; momentul prinţului broscuţă, personajul emblematic al piticului (Cătălin Vieru) pe care îl regăsim majoritatea spectacolelor lui Afrim; momentul disco al Iuliei Colan etc. Culinarul este sursă pentru estetic (lămâiul gay-ului), iar soluţiile regizorale asociază cotidianul cu latura culinară (covrigul pe post de volan, varza pensionarului/ Constantin Cicort, multiplicată ulterior prin verze colorate pe post de mingi). Toate acestea înseamnă că regizorul încearcă o radiografiere a vieţii prin intermediul artei teatrale, plecând de la viscere, aducând în prim-plan ceea ce omul are mai primitiv. Latura brută, instinctivă a oamenilor constituie filonul peste care se suprapune pânza estetică.” (Dana Țabrea, Ziarul de Iași, 18 nov. 2017) 

 

 

*Spectacol recomandat publicului peste 16 ani


Noutați

  • „Salvatorii melcilor” Premiat Festival ...
    Spectacolul „Salvatorii melcilor” imaginat de Bogdan Cristian Drăgan a primit Premiul Special al juriului la Festivalul Dramaturgiei Românești Contemporane 2018, după ce marți, pe 06 noiembrie, a fost prezentat la Teatrul Dramaturgilor Români, București, în cadrul festivalului.   Salvatorii Melcilor este o pledoarie pentru spectacol, pentru spectacolul de pe scenă sau din plato ...
  • Gala TNC - Ediția a III-a ...
    La sfârşit de an, pe 16 decembrie mai exact, ne întâlnim cu toţii la Gala TNC- Ediția a III-a. Începând cu ora 18:30, Sala Mare a Teatrului Național „Marin Sorescu” va reuni spectatorii, artiştii, partenerii şi invitaţii speciali, pentru a încheia așa cum se cuvine un an plin de premiere şi evenimente. În stagiunea 2017/2018 am văzut 7 spectacole în premieră, am dansat pe ...
  • ACTORUL CLAUDIU BLEONŢ DISTINS LA FESTIVALUL DE T ...
    Între 3 şi 11 noiembrie 2018 s-a desfăşurat la Piteşti cea de a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional al Teatrului de Studio şi Forme noi, având drept organizator Teatrul „Alexandru Davila”.   Dintre spectacolele invitate a făcut parte şi „Autorul” de Tim Crouch, realizat de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, în regia lui Bobi Pricop.   Premiul pe ...
  • Out of the books- lecturi urbane în spații ...
    Out of the books este un eveniment special organizat de Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova în zilele de 15, 16, 17 și 18 noiembrie 2018. Programul este coordonat de regizorul Bobi Pricop și aduce în fața publicului șase actori în șase contexte diferite, în spații neconvenționale din Craiova. Spectatorii vor putea să-i urmărească pe actori citind din marile romane al ...
  • Proiecțiile Video - OMSUPRAOM ...
    In cadrul instalației OMSUPRAOM, în perioada 1 noiembrie- 14 februarie, la sala „Ia te uită” vor fi prezentate înregistrările video ale spectacolelor aflate de-a lungul timpului în repertoriul Teatrului National Craiova, avandu-l în distribuție pe Maestrul ILIE GHEORGHE.   *Intrarea se face pe bază de rezervare la Agenția teatrală sau la nr. de telefon 0251.413.677(12:00-19:0 ...
  • Preselecție casting – Reconstituire 100 pen ...
    Preselecție casting –100 pentru România – Teatru documentar   Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova anunță preselecția online pentru casting-ul spectacolului 100 pentru România – Teatru documentar, regia Alexandru Boureanu. Acest spectacol este parte a proiectului 100 pentru România, un proiect cultural-artistic dedicat aniversării a 100 de ani de la Marea Unire di ...
  • Concursul de proiecte pentru tineri regizori și s ...
    Teatrul Național „Marin Sorescu” lansează concursul de proiecte pentru tineri regizori și scenografi români,ediția a 9-a. Proiectul constă în prezentarea scrisă a unei concepții regizoral-scenografice în vederea montării unui spectacol la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, la sala studio „Ion D. Sîrbu”, în stagiunea 2019-2020.   Condiţii de participare: ...
  • AVERTISMENT ...
    Stimați spectatori,   Vă informăm că anumite spectacole din repertoriul curent al teatrului conțin limbaj licențios, violență, nuditate, fumat, zgomote puternice si flash-uri de lumină, fum sau scene care pot afecta emoțional.   Totodată, următoarele spectacole au indicații în ceea ce privește prezența în sală a minorilor:   -„Dacă am gândi cu voce tare ...
  • NEWSLETTER ...
    Am creat secțiunea NEWSLETTER! Pentru a fi la curent cu ultimele noutăți despre evenimentele și spectacolele Teatrului Național din Craiova abonați-vă la newsletter-ul nostru și veți primi direct în e-mail tot ce aveți nevoie să știți despre cele mai importante evenimente de pe scena culturală a Craiovei.   Ce trebuie să faceți: 1. Scroll down pe pagina principal ...