Dacă am gândi cu voce tare

Adnan Lugonić, regia Radu Afrim
Durata: 165 min cu pauză
Scenografia: -
Muzica: Alex Bălă
Genul spectacolului: tragi-comedie
Traducerea: Octavia Nedelcu
Data premierei: 06 Mai 2017
Decor: Vanda Maria Sturdza
Costume: Lia Dogaru
Asistent Regie: Costinela Ungureanu
Coregrafie: Flavia Giurgiu
Regia Tehnica: Cristian Petec
Sufleor: Ramona Popa
06092017144837.jpg
06092017144855.jpg
06092017144906.jpg
06092017144922.jpg
07092017102808.jpg

DISTRIBUȚIA:

Cătălin Vieru (El), Iulia Colan (Ea), Constantin Cicort (Bătrânul), Tamara Popescu (Bătrâna), Marian Politic (Taximetristul), Romaniţa Ionescu (Prostituata), Eugen Titu (Învățătorul), Claudiu Mihail (Primul), Alex Calangiu (Al doilea), Raluca Păun (A treia), George Albert Costea (Gay), Dragoş Măceşanu (Patronul), Costinela Ungureanu (Gravida), Cătălin Stratonie (Băiatul taximetristului), Lili Sîrbu (Mama celei de-a treia/Lili Fucsia), 

DESPRE:

Trailer spectacol
 
Sinopsis:
Cincisprezece personaje de vârste diferite, dar de condiții apropiate sunt în story-ul imaginat de Adnan Lugonic tot atâtea figuri ale epocii consumeriste: oameni furioși, cu problemele lor, iar când problemele lor intră în coliziune devin și mai furioși. Moartea vânzătorului de la magazinul din cartier îi face o clipă să fie atenți la faptul că sunt muritori ei înșiși, iar când tânărul corporatist se sinucide și el destinul pare să funcționeze în simetrii simbolizante.
Radu Afrim inventează o lume-show, de cabaret care nu ascunde însa drama fiecăruia dintre protagoniști. Lumea pensionarilor Constantin şi Tamara (Constantin Cicort şi Tamara Popescu), a copiiilor de cartier Raluca, Claude şi Cala (Raluca Păun, Claudiu Mihail şi Alex Calangiu), a şoferului de taxi Juvete (Marian Politic), văduv, care de abia acum îşi descoperă propriul copil (Cătălin Stratone), a gravidei (Costinela Ungureanu), a prostituatei (Romaniţa Ionescu), a tânărului gay (George Albert Costea) iritat de jocul dublu al iubitului său, patronul (Dragoş Măceșanu), a învăţătorul terorist de altădată care astăzi face box (Eugen Titu) – lumea celor astfel confruntați cu violența și cu moartea  îi determină să redevină, măcar pentru o clipă, sinceri, să spună ceea ce gândesc cu adevărat, să gândească cu voce tare însăşi viaţa.
 
Fifteen characters of different ages but similar conditions are, in the story imagined by Adnan Lugonic, as many faces of the consumer era: furious people with their troubles who become even more furious when their troubles collide. The death of the salesman from the neighborhood shop reminds them for a moment that they're mortals themselves, and when a young corporate man also kills himself, destiny seems to function by symbolic symmetries.
Radu Afrim invents a show-realm of cabaret that never tries to hide any the protagonists' dramas. The world of pensioners' Constantin and Tamara (Constantin Cicort and Tamara Popescu), of the neighborhood kids Raluca, Claude and Cala (Raluca Păun, Claudiu Mihail and Alex Calangiu), of the widowed taxi driver Juvete (Marian Politic) who is only now discovering his own son (Cătălin Stratone), of the pregnant woman (Costinela Ungureanu), of the prostitute (Romaniţa Ionescu), of the young gay man (George Albert Costea) who is resentful at his boyfriend's double-game (Dragoș Măceșanu), of the former goon teacher who's now into boxing (Eugen Titu) – the world of those who are thus confronted with violence and death determines them to become, if just for a moment, honest, to say what they really think, to think out loud life itself.
 

 

“Am vrut să scriu o piesă în care personajele să-și exprime sentimentele cu voce tare, fără să le fie frică de cumunicarea directă. Trăim într-o lume dominată de frică, în care nu putem să ne arătăm slăbiciunile, adică cele mai profunde sentimente ale noastre. Când ne întâlnim cu familia și cu prietenii vorbim despre multe lucruri – sport, politică etc. – dar nu avem conversații intime. În piesa mea, am vrut să creez o lume în care fiecare personaj își va găsi partenerul perfect alături de care să poată gândi cu voce tare.” - Adnan Lugonić

 

Radu Afrim este unul dintre cei mai importanți regizori contemporani români. Recunoaşterea artei sale nu s-a oprit doar la granițele României, întinzându-se constant şi în spaţiul european.

Câștigător de două ori al premiului UNITER pentru regie, în 2008 i se decernează Premiul Coup de Coeur de la Prese la Festivalul de la Avignon (Off), pentru spectacolul Mansarde a Paris ou les detours Cioran montat la Luxemburg. Este un creator cu viziune distinctă, universul său scenic este întotdeauna recognoscibil. Marca Afrim este deja o realitate. Nu este numai regizorul preferat al publicului ci şi al criticii de specialitate. Textele montate de el aparțin dramaturgiei contemporane europene.

„Radu Afrim e ca un diamant teatral scânteind dinspre România înspre Europa. Nu este doar un artist român. E un fel de ambasador cultural pentru Europa. Teatrul său este unul al iubirii, intelectului și artei deopotrivă.”, Dieter Topp, președintele Fundației germane KULTURFORUM Europa.

 



Cronici:

„În spectacolul de la „Marin Sorescu“ regăsim toate temele care îl obsedează pe regizor, care îi cutreieră creațiile: tipi însingurați, fragili, familii cu turbulențe funcționale, raporturi dereglate între copii și părinți, situații pe muchie de cuțit, oameni la limită, liric și grotesc, poezie și tragic. Dacă am gândi cu voce tare debutează cu sinuciderea băiatului de la prăvălia din colț, pe care toți îl știau, îl întâlneau zilnic, dar nimeni nu-l cunoștea de fapt. Suflul afectiv al incidentului declanșează reacții în lanț, mici explozii personale, serii de secvențe în care personajele își spun teatral dilemele. Liniar ca format, încrucișând linii narative și fracturându-le prin songuri – altă marcă afrimiană –, spectacolul ne plimbă printr-o poveste de aproape trei ore. Din care se putea lejer renunța la măcar 30-45 de minute și la pauză, care întrerupe fluxul emoțional scenă-sală... Dacă am gândi cu voce tare e un spectacol tipic afrimian, în care regăsim conținuturile specifice acestui regizor. E o poezie a tristeții ambalată în sarcasm, care îți merge drept la inimă.”

Oltița Cântec, Datul în spectacol. Poezia tristeții, Suplimentul de Cultură, Iași, 15 mai 2017

 
 

“De aici, de la aceste premise se naşte un spectacol de aproape trei ore intitulat Dacă am gândi cu voce tare, purtând semnătura regizorală a lui Radu Afrim. Poate mai mult decât în alte dăţi, regizorul este îndreptăţit să îşi numească montarea show, momentele muzicale, dansante, de cabaret revenind cu o anumită frecvenţă. Antrenând individualităţi şi grupuri. Contrapunctând poveştile în unul, în doi, în trei, în oricâţi vreţi ale unor personaje care, mult prea adesea, disimulează... Sunt uşor recognoscibile în spectacolul craiovean nu doar teme, motive obsesive, ci şi o anumită stilistică numai înşelător repetitivă. Stilistică ce capătă aspecte inovatoare începând prin însuşi faptul că spectacolul intitulat Dacă am gândi cu voce tare reprezintă prima întâlnire a lui Radu Afrim cu colectivul actoricesc al Teatrului Naţional Marin Sorescu”.

Mircea Morariu, Poveşti de familie, de cupluri, de vecini, Adevărul.ro, 18 mai 2017

 

 

 

Dacă am gândi cu voce tare e un spectacol provocator din multe puncte de vedere, chiar dacă sună un pic gol cuvântul ăsta. În contextul altor spectacole afrimiene, e poate „cuminte”, s-a spus, însă în contextul craiovean, el provoacă nu doar prin episoadele care-l compun, ci și prin vălmășeala cu care ele vin și curg pe scenă. Un efort vizibil, dar excelent susținut de actori, care nu părăsesc niciun moment scena, cu personajele lor ale căror vieți continuă să se deruleze, mai degrabă haotic decât premeditat, fie că sunt în prim-plan sau nu. Cu momentele sale de dans, cântecele Iuliei și al soțului-broscuță, atât de înduioșător interpretat de Cătălin Vieru, cabaretul plin de suflet și flamboiant al lui George, deja un artist deplin, Dacă am gândi cu voce tare e un spectacol plin de viață.”

Lia Boangiu, Craiova, Satelit în galaxia Afrim, SpectActor, nr. 1(33) 2017

 
 

„Gândind cu voce tare, spectacolul de la Craiova e un eșantion clasic afrimian, un repertoar al elementelor ce definesc stilul său regizoral. Plecăm cu câteva imagini marcate de frumusețea lor melancolică. Scena ce precede sinuciderea soțului workaholic are pendularea somnambulică a visului transformat în coșmar. Dansul personajului Gay are tristețea iluziilor pierdute. Doza de ironie afrimiană și luciditate veselă nu lipsesc din concluzia sugerată a spectacolului: întâlnirea de pe canapeaua neagră la final a celor doi sinucigași le dă dreptul la o viață mai reală ca viața contrafăcută de convențiile sociale, prin care ne târâm noi, spectatorii.”

Oana Cristea Grigorescu, Observator cultural, nr. 871/12 mai 2017

 

Viziunea regizorală, soluţiile de interpretare, decorul, muzica şi coregrafia creează un limbaj estetic de sine stătător, independent de parodie. Deşi contrapunctul parodic este mai pregnant decât esteticul, există câteva momente individualizate când banalitatea discursului cotidian este pusă în scenă prin mijloace spectaculoase, tipic afrimiene: song-ul prin care gay-ul (George Albert Costea), cu o ghirlandă de beculeţe în jurul gâtului, îşi afirmă libertatea şi urmarea coregrafică; momentul prinţului broscuţă, personajul emblematic al piticului (Cătălin Vieru) pe care îl regăsim majoritatea spectacolelor lui Afrim; momentul disco al Iuliei Colan etc. Culinarul este sursă pentru estetic (lămâiul gay-ului), iar soluţiile regizorale asociază cotidianul cu latura culinară (covrigul pe post de volan, varza pensionarului/ Constantin Cicort, multiplicată ulterior prin verze colorate pe post de mingi). Toate acestea înseamnă că regizorul încearcă o radiografiere a vieţii prin intermediul artei teatrale, plecând de la viscere, aducând în prim-plan ceea ce omul are mai primitiv. Latura brută, instinctivă a oamenilor constituie filonul peste care se suprapune pânza estetică.”

(Dana Țabrea, Ziarul de Iași, 18 nov. 2017) http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/daca-am-gandi-cu-voce-tare--175386.html

 
 

 

 

*Spectacol recomandat publicului peste 16 ani


Noutați

  • Adio, Europa! ...
    TRAILER   Adio, Europa! – un spectacol tulburător în onoarea unui scriitor care ne-a „citit” pe toți Teatrul Național „Marin Sorescu” sărbătorește în 2019 Centenarul Ion D. Sîrbu, în onoarea unuia dintre cei mai importanți scriitori români din secolul al XX-lea. Instituția noastră îl omagiază pe intelectualul și scriitorul unic Ion D. Sîrbu, punând în sce ...
  • CONCURSUL de PROIECTE pentru TINERI REGIZORI și ...
    CONCURSUL de PROIECTE pentru TINERI REGIZORI și SCENOGRAFI ROMÂNI ediția a X-a - Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova   Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova lansează concursul de proiecte pentru tineri regizori și scenografi români, ajuns la cea de-a X-a ediție, 2019. Proiectul constă în prezentarea scrisă a unei concepții regizoral-scenografice în v ...
  • OPEN CALL 11plus1 independent/contemporan ...
    Avem plăcerea să anunțăm deschiderea celei de-a treia sesiuni de înscrieri în programul 11plus1 independent/contemporan. Cele 6 spectacole de teatru și cele 6 de dans contemporan selectate vor fi prezentate în stagiunea 19/20 la Teatrul Național “Marin Sorescu”, sala Ion D. Sîrbu. CALENDAR OPEN CALL start înscrieri-- 24 mai 2019 deadline înscrieri-- 25 iunie 2019, ora 23: ...
  • THEATER NETWORKING TALENTS ...
    THEATER NETWORKING TALENTS INTERNATIONAL YOUNG THEATRE DIRECTOR SHOWCASE Festival Internațional dedicat Tinerilor Regizori ediția a III-a (Craiova, 28-30 iun. 2019)     Dăm startul înscrierilor pentru ediția a III-a a Festivalului Internațional al Tinerilor Regizori THEATER NETWORKING TALENTS / Craiova / 28-30 iunie 2019.   Teatrul Național „Marin Sorescu” di ...
  • rezultatul Concursului de proiecte pentru tineri r ...
    Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova anunță rezultatul Concursului de proiecte pentru tineri regizori și scenografi români, ediția a IX-a, din 2018. La această ediție au participat nouă proiecte eligibile, iar proiectul câștigător a fost desemnat „PLAYGROUND” de Raul Coldea, regia Raul Coldea, scenografia Alexandra Budianu. Spectacol va fi montat la sala studio „Ion D ...
  • Concursul de proiecte pentru tineri regizori și s ...
    Teatrul Național „Marin Sorescu” lansează concursul de proiecte pentru tineri regizori și scenografi români,ediția a 9-a. Proiectul constă în prezentarea scrisă a unei concepții regizoral-scenografice în vederea montării unui spectacol la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, la sala studio „Ion D. Sîrbu”, în stagiunea 2019-2020.   Condiţii de participare: ...
  • AVERTISMENT ...
    Stimați spectatori,   Vă informăm că anumite spectacole din repertoriul curent al teatrului conțin limbaj licențios, violență, nuditate, fumat, zgomote puternice si flash-uri de lumină, fum sau scene care pot afecta emoțional.   Totodată, următoarele spectacole au indicații în ceea ce privește prezența în sală a minorilor:   -„Dacă am gândi cu voce tare ...
  • NEWSLETTER ...
    Am creat secțiunea NEWSLETTER! Pentru a fi la curent cu ultimele noutăți despre evenimentele și spectacolele Teatrului Național din Craiova abonați-vă la newsletter-ul nostru și veți primi direct în e-mail tot ce aveți nevoie să știți despre cele mai importante evenimente de pe scena culturală a Craiovei.   Ce trebuie să faceți: 1. Scroll down pe pagina principal ...