Teatrul National Marin Sorescu

Miercuri, 1 septembrie, ora 17:00, in foaierul teatrului, va avea loc lansarea trilogiei despre poezie și poeți români care cuprinde volumele Manualul Vânătorului de Poeți (2 vol.) + Românce de colecție, o antologie de poezie românească. Manualul… cuprinde cronicile și studiile autorului Nicolae Coande despre poeți și poezie de peste 20 de ani încoace, de la Virgil Mazilescu până la Radu Nițescu, un arc de timp care include și o privire asupra poeziei germane din România.

Cărțile au apărut la Editura Hoffman (Caracal).

 

“Unii dintre cei mai valoroși poeți români sunt discutați aici – într-o carte care se vrea un salut amical adresat operei celor care cred în continuare că „poezia face să se întâmple nimicul” (W. H. Auden).

 

Actorii Monica Ardeleanu și Adrian Andone vor citi poeme din antologia Românce de colecție, care cuprinde câte un poem din opera fiecărui poet discutat în manual.

Nicolae Coande nu se simte deloc singur printre poeți: îi amușinează, îi citește, scrie despre ei. „Pânda” lui critică e minuțioasă, iar trusa „cinegetică” flexibilă și binevoitoare. „Prada” are motive să jubileze: va găsi destul de greu pe cineva care s-o încolțească cu atâta crâncenă delicatețe. Deși nu e interesat de clasamente și alte micuțe ficțiuni, nu se uită chiar după orice. E greu de prins el însuși în flagrant de benevolență. Îi respectă pe ceilalți critici, dar își vede de-ale lui. Citește când cu lupa, când cu încântare, citează abundent și formulează, nu de puțin ori, memorabil. Îi sunt străine tacticile pseudo, malversațiile conștiinței pitite în gol și coteriile care ucid spiritul. (Dacă fiecare dintre poeții prezenți aici ar scrie/ar fi scris despre celelalte/ceilalți, am avea o istorie adevărată de toată frumusețea!) Coande și-a respectat desenul interior și pariul, dând liber viețuitoarelor să zboare prin văzduh: cât le țin puterile– Ion Buzera

 

„Ca să dai de urma unui poet ai nevoie de ajutorul altui poet”. Şi a unui cititor, l-aş completa pe Roberto Bolaño, scriitorul care a inventat un detectiv ca să se laude cu flerul ăsta. Arcul de timp subîntins de poezia pe care o comentez în acest „Manual” atinge o durată de 50 de ani. De la Virgil Mazilescu la Radu Nițescu, săgeata care zboară după ce a fost trasă înspre cititorul de poezie încă vibrează în aer – și sper că și în inima sa. Însă nu el este victima, ci doar beneficiarul satisfăcut, sper, de ofranda primită. A vâna pentru a hrăni alți ochi nesățioși, poate și guri înfometate – iată misiunea de care sper că m-am achitat, în numele acestei prăzi frumoase și rare numite poezie. Poeţii selectaţi aici, dintre zecile despre care am scris cândva, stau cu toţii în acelaşi cerc – al celor ce scriu bine, nu sunt uşor de cucerit şi lasă urme în inima şi mintea celui care îi întâlneşte. Au stofă şi curaj: îţi aduc mereu aminte de ziua în care nu exista politică literară- Nicolae Coande