Teatrul National Marin Sorescu

ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI, eveniment ce a ajuns anul acesta la cea de a 60-a ediție, este sărbătorită de către Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova prin difuzarea înregistrării evenimentului ZIUA HEKTOMERON, o instalație performativă fără precedent la care și-au adus aportul 100 de regizori din 100 de țări.  Evenimentul va avea loc duminică, 27 martie 2022, de la ora 12:00, online, pe website-ul www.hektomeron.com

 

Inspirat din Decameronul lui Giovanni Boccaccio, proiectul HEKTOMERON a început în plină pandemie, la jumătatea lunii ianuarie a anului 2021. Timp de 100 de zile, pe website-ul www.hektomeron.com a fost difuzat în regim de live streaming din Sala Studio a teatrului câte un episod al acestui proiect, fiecare episod reprezentând practic una dintre poveștile din Decameron.  Astăzi, când teatrele s-au deschis și restricțiile au fost anulate, închidem cercul izolării pandemice prin readucerea în atenția spectatorilor de teatru din întreaga lume acest proiect născut în vremuri de criză, când izolarea, teama și moartea erau parte din universul nostru instabil.

Boccaccio pornește de la contextul teribilei epidemii de ciumă care a afectat Florența în 1348 și a strategiei adoptate de către un grup de tineri care se refugiază într-o vilă toscană pentru a evita prin jocuri, iubiri și povestiri  neliniștile suscitate de pericolul contagiunii! Și astfel s-a impus motivul petrecerii pe timp de ciumă … el implică fuga din lumea amenințată pentru a se consola cu plăcerile interzise de pandemie! O asemenea reacție se manifestă și azi când ici și colo tineri adolescenți inițiază petreceri clandestine, sever criticate, dar care sunt expresii ale nevoii de supraviețuire. O deviză s-a difuzat printre ei, ieșită parcă  direct din Boccaccio: Mai degrabă petrecerea decât viața asta.

 

Teatrul Național din Craiova reia parabola Decameronului pentru un proiect original: Hektomeron, de zece ori Decameronul….Când sălile rămân inaccesibile, în mare parte, cum să ne salvăm? Cum să rezistăm? De astă dată Vlad Drăgulescu a avut ideea inedită de a invita o sută de regizori din lume să lucreze cu actori tineri pentru secvențe de 15 minute! Ca în Decameronul, reprezentanții unei noi generații se consacră acestor episoade care, de astă dată, se extind însă planetar și reunesc artiști amenințați de pandemia generală! Dacă în Decameronul refugiul era o vilă toscană, acum sunt sălile conectate la rețele extinse în lume. Parabola se intensifică și se adaptează situației cu care ne confruntăm! Boccaccio, contemporanul nostru!

George Banu, critic de teatru, eseist și profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris

 

Alături de cei 31 de actori ai Naționalului craiovean au lucrat 100 de regizori din tot atâtea țări, fiecare tratând într-o manieră unică universul lui Boccaccio, într-un maraton artistic ce a reprezentat o radiografie a lumii contemporane, un manifest și un credo artistic – lumea este suma identităților și acțiunilor noastre.  Ziua Hektomeron s-a încheiat cu performance-ul lui Marius Manole, singurul actor invitat din afara trupei, care a prezentat povestea 10 din ziua 10 a Decameronului, în regia lui Radu Afrim.

HEKTOMERON a fost un proiect născut din dorința de a ieși dintre zidurile ridicate de virusul care a condamnat la recluziune forțată întreaga lume, iar episoadele ce l-au compus au fost văzute de publicul din întreaga lume, statisticile arătând faptul că au avut loc vizionări ale proiectului din peste 160 de țări.

În 21 iunie 2021 au fost prezentate publicului TOATE aceste episoade, într-un maraton teatral unic în lume. Spectatorii  au urmărit direct din Sala Mare „Amza Pellea” a teatrului toate cele 100 de episoade ale Hektomeronului. Însă, mai mult decât atât, cei care au fost în sală nu au văzut  doar un spectacol de teatru, ci un „spectacol al spectacolului”, deoarece pe scenă s-au aflat, la vedere, toate componentele artistice și tehnice care au făcut posibilă difuzarea celor 100 de performance-uri în întreaga lume, de la camere de luat vederi, mixer de sunet, consolă de lumini  până la elemente de recuzită, staff tehnic, echipa de producție.  Evenimentul, care a durat 25 de ore si 30 de minute s-a numit ZIUA HEKTOMERON și a fost difuzat și în regim de live streaming, în toată lumea.

 

Acum, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, închidem cercul pandemic difuzând din nou, online, gratuit, pe website-ul www.hektomeron.com acest eveniment UNIC în lume: ZIUA HEKTOMERON.

 

Periplul teatral al Hektomeronului este unul excepțional dar și revoluționar. Ne vorbește despre un concept destul de singular, inspirat de pandemia care ne-a afectat pe toți pentru mai bine de un an, în unele dintre țările în care trăim. În cazul României, respectiv al Craiovei, Vlad Drăgulescu, directorul artistic al Teatrului Național “Marin Sorescu”, împreună cu partenerii săi, a avut idea de a se inspira din opera fundamentală a lui Boccaccio, Decameronul, pentru a crea Hektomeronul. Astfel, de la “Deca”, sau “10 Zile”, am ajuns la “Hekto”, sau “O sută de zile”. Trebuie să amintim în primul rând că opera lui Giovanni Boccaccio a fost scrisă în patru ani, în secolul al XIV-lea, atunci când Ciuma Neagră lovea Florența. Ideea lui Boccaccio a fost să pună la un loc 100 de povestiri diferite – o reflecție asupra societății acelor vremuri, care se confrunta cu teama, izolarea, carantinarea, moartea și nevoia de a rezista – trăiri pe care, din nefericire, le-am experimentat și noi în 2021 din cauza pandemiei. Atunci când viitorul nostru pare că va fi afectat, avem nevoie de povești pentru a putea scăpa dintr-un univers carceral, cum se întâmplă, spre exemplu, cu violența împotriva femeii, prezentă astăzi, așa era și cu șapte secole în urmă.

Michel Vaïs, redactor șef al revistei Cahiers de théâtre

 

HEKTOMERON este un proiect teatral aflat sub Înaltul patronaj ITI – Institutul Internațional de Teatru.

 

Hektomeron rămâne, cu adevărat, un proiect de anvergură unică. Înaltul patronaj al ITI – UNESCO înseamnă încununarea acestei unicități, într-un moment când teatrul – și teatrele – de peste tot se confruntă cu întrebări la limita supraviețuirii. Mai mult decât un blazon oficial, mai important decât orice titlu de glorie, legătura cu ITI-UNESCO aduce Teatrului Național din Craiova recunoașterea unei viziuni fără precedent sau termen de comparație: o sută de artiști din tot atâtea țări ne-au invitat să sărbătorim speranța prin artă, în limba română!

Octavian Saiu, profesor, cercetător și critic de teatru

 

Proiectul Hektomeron este o reușită de proporții, care a depășit grandoarea tehnică a provocării pentru a oferi un produs cultural de calitate. Fiecare moment merită privit individual și apoi plasat în contextul întregului. Însă adevărata valoare a spectacolului este faptul că definește momentul în care trăim, problemele cu care ne confruntăm, obsesiile și fricile noastre. Spectacolul de la Craiova este o oglindă a societății mondiale și a gradului de globalizare la care am ajuns. Trebuie să privim unitar momentele ca să aflăm în ce lume trăim.

Octavian Szalad, Revista Teatrul Azi

 

În iunie 2021, timp de douăzeci și cinci de ore, Teatrul Național din Craiova a prezentat cele o sută de performance-uri în suită. Ca să fie accesibile tuturor doritorilor, s-au proiectat afară, pe o laterală a clădirii. Dar adevăratul spectacol avea loc înăuntru. Și nu a fost deloc un spectacol ca la carte! Pășind în sală, publicul nu a mai regăsit convenția care îl plasează în orizontul de așteptare binecunoscut. În stânga, oameni în fața monitoarelor. Îmbrăcați în costume medicale, anti-covid, muzicienii asigură intermezzo-urile dintre performance-uri. În mijloc, camera transmite live, pe un ecran mare, actorul care își spune monologul, plus luminile aferente. Dar cea mai spectaculoasă rămâne partea dreaptă. O suită de monitoare cu oameni ce butonează, plus un ecran pe care se vede ce se petrece în cabina de machiaj. Totul pare în mers, proaspăt, neelaborat și neșlefuit, ca și când s-ar naște pe loc. Obișnuita convenție care ia în stăpânire teatrul, de îndată ce se stinge lumina, se pulverizează într-o sută de particule (ca să-i dăm tributul lui Boccaccio), pentru a face loc unui spectacol fluid, cu grade de libertate mai mari pentru public. Acesta intră și iese când dorește, în orice pauză dintre performance-uri.

Cristina Rusiecki, Revista Cultura

 

Hektomeron e un cumul serial de mini-story-uri teatralizate de o sută de retorici regizorale, un caleidoscop multicultural care demonstrează că suntem cu toții împreună, chiar poziționați la distanță, conectați printr-o țesă­tură invizibilă de legături. Conco­mitența prezenței artiștilor și spectatorilor s-a strămutat din incintele teatrale în virtualitate. Alcătuirea teatrală s-a pulverizat prin mijlocirea noilor tehnologii care au născut „al cincilea perete“. Live-ul e intermediat de obiectivul camerei de filmat, de dispozitivele de streaming și de ecranul receptor. În fluxul teatral au intervenit mediatori care anulează distanțele. Putem fi alături electronic, indiferent unde ne-am afla. „Aici“ și „acum“, condițio­nalitățile spațio-temporale ale artelor vii, capătă alte înțelesuri în estetici ce generează prin digitalizare forme găzduite de infinitul spațiu electronic. Hektomeron e o inițiativă care anunță noile forme de agregare a artei.

Oltița Cîntec, Suplimentul de cultură

 

Acest proiect este unic din atât de multe puncte de vedere, nu numai datorită amploarei, magnitudinii sale, fiind un conglomerat  de 100 țări, reunite pentru a celebra teatrul. Este unic, de asemenea, pentru că aduce laolaltă trecutul și prezentul, pe de o parte, și prezentul și viitorul, pe de altă parte. Este un proiect ce implică memoria culturală, fiindcă elogiază moștenirea lui Boccaccio, care a creat această operă literară extraordinară, în circumstanțe dificile pentru umanitate. Și făcând asta, o conectează cu prezentul, cu momentul în care totul pare să fie incert, cu clipele de disperare, cu timpul deznădejdii absolute; și prin readucerea speranței prin cultură cred că acest proiect afirmă puterea teatrului, puterea teatrului ca o formă de artă ce e pusă sub semnul întrebării astăzi, din toate direcțiile posibile, din interior și din exterior.

Octavian Saiu, profesor, cercetător și critic de teatru

 

Proiectul Hektomeron a fost promovat la nivel global de către Ministerul Afacerilor Externe prin misiunile sale diplomatice și de către Institutul Cultural Român, prin rețeaua institutelor culturale din întreaga lume. De asemenea, Comisia Națională a României pentru UNESCO a inclus Hektomeron între manifestările prilejuite de Programul aniversar “România și UNESCO, arc peste timp – 65 de ani de la aderare”.   Hektomeron a fost susținut de către Ministerul Culturii.

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova dedică ediția de anul acesta a Zilei Modiale a Teatrului instalației performative ZIUA HEKTOMERON. 

Eveniment: ZIUA HEKTOMERON, cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului

Când: 27 martie 2022, ora 12:00 – 28 martie 2022, ora 13:30  

Unde: online, pe www.hektomeron.com

Bilete: vizionarea este gratuită


Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, unul dintre cele mai importante teatre din țară, cu o tradiție de peste 170 de ani și cu o activitate internațională de prestigiu a lansat proiectul internațional HEKTOMERON, un mesaj universal al speranței.

Naționalul craiovean este o instituție culturală românească de prestigiu a cărei lungă și bogată istorie de 170 de ani a culminat cu spectacolele legendare ale lui Silviu Purcărete, prezentate în cadrul celor mai importante festivaluri de teatru din întreaga lume dar și cu imensul succes internațional al Festivalului Shakespeare, care aduce în România spectacole de pe cinci continente, la fiecare doi ani.

Acum, cu o viziune contemporană, teatrul abordează perspectivele prezente și viitoare, adresându-se unui spectru din ce în ce mai larg de public, în conformitate cu provocările actuale.

https://nou.tncms.ro/nou

https://www.facebook.com/tncms.oficial

https://www.facebook.com/hektomeron

https://www.instagram.com/teatrul_national_craiova

www.hektomeron.com