Teatrul National Marin Sorescu

Teatrul Național „Marin Sorescu” anunță câștigătorul celei de-a XI-a ediții a concursului de tineri regizori și scenografi români, pe anul 2022. Dintre proiectele depuse la sfârșitul anului trecut, regizorul Bobi Pricop și secretarul literar al teatrului, scriitorul Nicolae Coande, au decis că anul acesta Cristina Giurgea este cea care va monta un spectacol după romanul Ioanei Bradea, „Băgău. Considerat un roman-cult, versatil și inteligent scris, cartea Ioanei Bradea a apărut în anul 2004 la Editura EST, editură internațională condusă de Samuel Tastet, cunoscut în special pentru editarea romanelor lui Henry Miller. Romanul, reeditat în 2020 la Ed. Humanitas, dă glas unei voci ascunse, a feminității necenzurate, vocea interioară a tuturor femeilor părăsite, confuze și abandonate, aruncate în marasmul lumii post-comuniste. Un roman al destrămării și al tranziției către o lume în care diferența de gen este o teorie fină marcată de brutalitate și de confruntarea cu „demonii societății capitaliste, dar, cu expresia unui critic literar, și cu „galeria inepuizabilă a bărbaților prinși în fantezii agresive și toxice. Scenografia aparține Ioanei Ungureanu.

Spectacolul va avea premiera în luna decembrie.

Băgău, romanul de debut al Ioanei Bradea, este Vocea umană în epoca 89.89.89… Nu ştiu dacă Bradea a citit monologul dramatic al lui Cocteau, probabil că nu (cine mai citeşte, astăzi, Cocteau?!), dar asemănările sunt destule: tot o femeie părăsită de iubit (aici, ea se numeşte Andreea), tot un telefon (aici, chiar mai multe!), tot o lungă mărturisire a bucuriilor şi necazurilor trăite împreună, tot o Voce… Dacă a inventat” ceva, Bradea pare să fi inventat oralul; nu ’literatura orală’ (asta era inventată de mult), nici, evident, ’sexul oral’ (şi acesta, de când lumea…), ci ’oralul’ ca decor, motor, narator al ficţiunii. Vocea ei (omniprezentă, chiar şi atunci când se intersectează – & intersexează – cu vocile colegelor şi clienţilor) este cartea însăşi: Bradea reuşeşte un adevărat tur de forţă (orală) vorbind nonstop, comentîndbîrfindînjurîndregulîndblestemîndpoematizînd fără primejdia pierderii Vocii, într-un delir care nu răguşeşte o clipă.” — Alex. Leo Șerban

„Tare greu i-a fost literaturii române să ajungă la romanul Ioanei Bradea, la titlul lui atât de violent provocator. Cartea tinerei prozatoare a făcut un salt disperat, prin care a reușit să corecteze căznitul și – până acum – tristul efort de deblocare a tabuurilor limbajului literar… Ioana Bradea este probabil singura din plutonul tinerilor scriitori care experimentează debutonarea limbajului care nu pune dorința de a epata înaintea nevoii de a scrie… Conversațiile nocturne reconstituite de Ioana Bradea sunt năucitoare. O lume murdară, maculantă din lene, otrăvită din indolență, disperată din neputință se ridică dintre așternuturile jegoase ale prezentului și ne spune, extrem de brutal, unde suntem de fapt.“ — Tania Radu

 

Băgău a fost, la fel ca 69 de Ionuț Chiva și pe bune/pe invers de Adrian Schiop, unul dintre manifestele prozei tinere din anii 2000. Așa cum Marfa și banii, scris de Cristi Puiu și Răzvan Rădulescu fusese manifestul a ceea ce avea să devină Noul Cinema Românesc. Spre deosebire de Chiva și Schiop, Ioana Bradea s-a ținut departe de cenacluri și de lumea literară. În 2004 era practic o necunoscută. Cu atât mai mare a fost șocul provocat de romanul ei […]/ Dar a fost un șoc absorbit de lumea literară românească. Cronicile și reacțiile au fost elogioase, vocile celor care se plângeau de regulă de mizerabilismul noii proze s-au pierdut în entuziasmul general, iar Uniunea Scriitorilor i-a dat premiul pentru debut.” — Mihai Iovănel

Cristina Giurgea a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L Caragiale”, București (2016). Cel ami recent spectacol semnat, Eden, de Eugene O’ Brien, este rezultatul colaborării dintre Ambasada Irlandei (care a acordat o bursă unui masterand pentru a monta un text irlandez), Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” din Bucureşti şi TNB (prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală “Ion Sava”).

Ioana Ungureanu a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L Caragiale, București (2016), Arta Scenografului. Între altele, a propus, alături de Andreea Moisescu, scenografia spectacolului Rinocerii (E. Ionesco), regia Ionuț Anghel, spectacol premiat pentru cea mai bună regie în Gala Absolvenților UNATC 2014.

Proiectele câștigătoare ale edițiilor anterioare au fost:

1.        „Conu’ Leonida față cu reacțiunea” de I.L.Caragiale, regia Diana Dragoș, scenografia Adriana Dinulescu

2.      „Photoshop”, text și regie Catinca Drăgănescu, scenografia Sorana Țopa

3.       „Profu’ de religie” de Mihaela Michailov, regia și scenografia Bobi Pricop

4.      „Spargerea”, după nuvela „Jaf armat” de Răzvan Petrescu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, scenografia arh. Andreea Simona Negrilă

5.      La cea de-a cincea ediţie, în mod excepțional, au fost declarate câştigătoare două proiecte: „Exploziv” de Elise Willk, regia Andrei Măjeri, scenografia Alexandra Panaite şi „Sfârşit”, dramatizare de Oana Hodade după proza lui Florin Lăzărescu, regia Leta Popescu, scenografia Gloria Gagu

6.      „Cealaltă țară”, după romanele Hertei Müller, „Omul este un mare fazan pe lume” și „Călătorie într-un picior”, scenariul dramatic Alexandru Istudor, scenografia Francesca-Antonia Cioancă

7.      „Monstrul Nisipurilor” de Csaba Székely, regia Irina Crăiţă-Mândră, scenografia Cezarina Iulia Popescu

8.      „White room” de Alexandra Badea, regia Florin Caracala, scenografia Ana Ienașcu

9.      „Playground” de Raul Coldea, regia Raul Coldea, scenografia Alexandra Budianu

10.   „Unde mi-e sufletul?”, dramatizare după texte de Marin Sorescu de Norbert Boda, regia Norbert Boda, decor și costume Ana Ruxandra Manole

Sorry, the comment form is closed at this time.