{"id":10439,"date":"2021-12-13T12:12:26","date_gmt":"2021-12-13T10:12:26","guid":{"rendered":"https:\/\/nou.tncms.ro\/nou\/?p=10439"},"modified":"2023-11-23T22:52:13","modified_gmt":"2023-11-23T20:52:13","slug":"cezar-ivanescu-amintirea-paradisului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/tncms.ro\/en\/cezar-ivanescu-amintirea-paradisului-2\/","title":{"rendered":"Cezar Iv\u0103nescu \u2013 Remembrance of Paradise"},"content":{"rendered":"<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-15340  alignleft\" src=\"https:\/\/tncms.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Cezar_afis-1.jpg\" alt=\"\" width=\"634\" height=\"888\" srcset=\"https:\/\/tncms.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Cezar_afis-1.jpg 1080w, https:\/\/tncms.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Cezar_afis-1-214x300.jpg 214w, https:\/\/tncms.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Cezar_afis-1-731x1024.jpg 731w, https:\/\/tncms.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Cezar_afis-1-768x1075.jpg 768w\" sizes=\"(max-width: 634px) 100vw, 634px\" \/>\u201e<b>Amintirea Paradisului<\/b>\u201d, spectacol de poezie dedicat memoriei poetului Cezar Iv\u0103nescu, va avea loc la sala\u00a0<i>Ia te uit\u0103!<\/i>\u00a0a Teatrului Na\u021bional Craiova pe 17 decembrie, de la ora 18,00. \u00cen acest an, Cezar Iv\u0103nescu ar fi \u00eemplinit 80 de ani, iar \u00een \u021bar\u0103 au loc evenimente dedicate memoriei poetului.<\/p>\n<p>\u00centr-un interviu din 2005, poetul m\u0103rturisea:\u00a0\u201e<i>\u2026\u00a0<\/i>\u00een afar\u0103 de textele sacre care \u00eenseamn\u0103 Tradi\u0163ia, decisiv\u00a0m-au\u00a0influen\u0163at liricii \u015fi tragicii greci, trubadurii, simbolismul francez \u015fi to\u0163i marii lirici italieni ai veacului dou\u0103zeci. Cu modelele morale pot spune c\u0103\u00a0m-am\u00a0\u00eent\u00e2lnit de timpuriu \u00een via\u0163\u0103, mama Xantipa, bunica Zoe, apoi frumo\u015fii prieteni pe care\u00a0i-am\u00a0avut, Dumitru H\u00eenceanu, Teohar Mihada\u015f, Petru Aru\u015ftei (\u2026) iar modele ideale\u00a0mi-au\u00a0r\u0103mas Domnul Nostru Iisus Hristos, Buddha \u015fi Eminescu (\u2026) Nietzsche spunea c\u0103 o personalitate se m\u0103soar\u0103 prin c\u00e2t\u0103 singur\u0103tate poate suporta, noi, r\u0103s\u0103ritenii isihasmului suport\u0103m mai u\u015for singur\u0103tatea, de aceea eu a\u015f spune c\u0103 o personalitate se m\u0103soar\u0103 prin c\u00e2t\u0103 suferin\u0163\u0103 poate \u00eendura&#8230;\u201d (Nicolae Coande \u00een dialog cu Cezar Iv\u0103nescu, Craiova, Cuv\u00e2ntul libert\u0103\u021bii).<i><\/i><\/p>\n<p>Spectacolul de poezie iv\u0103nescian\u0103 este sus\u021binut de actorul Eugen Titu, respectiv de violoncelistul Mircea Suchici. Ini\u021biator \u0219i prezentator al evenimentului, Nicolae Coande.<\/p>\n<p>Recunoscut drept unul dintre cei mai importan\u021bi poe\u021bi rom\u00e2ni postbelici, Cezar Iv\u0103nescu a l\u0103sat \u00een urma sa o oper\u0103 durabil\u0103, c\u00e2teva zeci de volume de poezie, publicistic\u0103, eseu, dramaturgie, \u201eamintirea unui paradis<span lang=\"EN-US\">\u201d<\/span>\u00a0al fiin\u021bei (nu doar scripturale). Personalitatea sa proeminent\u0103 a marcat literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anului debutului (1968) p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103u nea\u0219teptat (2008).<\/p>\n<p><b>Cezar Iv\u0103nescu (1941-2008)<\/b><\/p>\n<p>S-a n\u0103scut la B\u00e2rlad, unde a f\u0103cut studiile primare (evocarea profesorului s\u0103u de rom\u00e2n\u0103, evreul Harry Zupperman, este plin\u0103 de savoarea amintirilor acelor vremuri).<\/p>\n<p>A absolvit Facultatea de Filologie din\u00a0<a title=\"Ia\u0219i\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ia%C8%99i\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ia%25C8%2599i&amp;source=gmail&amp;ust=1639474789076000&amp;usg=AOvVaw2BOosFrK1jOpfUoCDXYLoS\">Ia\u0219i<\/a>. Debutul poetic a avut loc \u00een revista\u00a0<i>Flac\u0103ra Ia\u0219ului<\/i>\u00a0\u00een iunie 1959. Debut \u00een teatru (1969), cu piesa\u00a0<i>Mic\u0103 dram\u0103<\/i>, care se joac\u0103 la Teatrul \u201eAl. Davila\u201c din Pite\u0219ti, fiind montat\u0103 \u00eentr-un spectacol coup\u00e9 cu\u00a0<i>Vin solda\u021bii<\/i>\u00a0by\u00a0<a title=\"George Astalo\u0219\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/George_Astalo%C8%99\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/George_Astalo%25C8%2599&amp;source=gmail&amp;ust=1639474789076000&amp;usg=AOvVaw1J39JOJomzci4dRLSWqgxP\">George Astalo\u0219<\/a>, \u00een regia lui Radu Boroianu. \u00cen anul 1968 \u00eei apare volumul de debut\u00a0<i>Rod<\/i>, eveniment editorial de excep\u021bie despre care criticul\u00a0<a title=\"Nicolae Manolescu\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Nicolae_Manolescu\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Nicolae_Manolescu&amp;source=gmail&amp;ust=1639474789076000&amp;usg=AOvVaw2KSXSP6A9pguSzz3k-sX--\">Nicolae Manolescu<\/a>\u00a0scria: \u201eC\u00e2nd \u00een proz\u0103 se va debuta cu c\u0103r\u021bi de valoarea\u00a0<i>Rodului<\/i>\u00a0lui Cezar Iv\u0103nescu, vom putea vorbi nu de o evolu\u021bie, ci de o adev\u0103rat\u0103 revolu\u021bie\u201c.\u00a0Volumul este \u00eencununat cu Marele Premiu al Festivalului na\u021bional de poezie \u201eMihai Eminescu\u201c, Ia\u0219i, 1968, edi\u021bia \u00eent\u00e2i.<\/p>\n<p>\u00cen 1971 \u00eencepe spectacolele de muzic\u0103 \u0219i poezie, cu propria-i orchestr\u0103, numit\u0103 \u201eBaaad\u201c, preludiu la capodopera sa poetic\u0103 de mai t\u00e2rziu intitulat\u0103\u00a0<i>La Baaad<\/i>. Despre\u00a0<i>Rod III<\/i>,\u00a0<a title=\"Marin Preda\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Marin_Preda\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Marin_Preda&amp;source=gmail&amp;ust=1639474789076000&amp;usg=AOvVaw2hY3ZvuqXfBUmpCfOiP0XI\">Marin Preda<\/a>\u00a0afirma: \u201eAm citit volumul lui Cezar Iv\u0103nescu \u00een redac\u021bia editurii Cartea Rom\u00e2neasc\u0103. Din zecile de volume de poezie care ne vin, deodat\u0103 am auzit o voce obsedat\u0103 de un singur sentiment c\u00e2ntat cu o mare ad\u00e2ncime \u0219i for\u021b\u0103 de expresie&#8230; Cititorul poate fi \u0219ocat de unicitatea sentimentului, dar \u00een cele din urm\u0103 c\u00e2\u0219tigat \u0219i emo\u021bionat. O adev\u0103rat\u0103 voce de mare poet\u201c.<\/p>\n<p>A fost apreciat la superlativ de Petru Cre\u021bia, iar de la P\u0103ltini\u0219\u00a0<a title=\"Constantin Noica\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Constantin_Noica\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Constantin_Noica&amp;source=gmail&amp;ust=1639474789076000&amp;usg=AOvVaw3DluWQd3oP3oOVEGGZcYLu\">Constantin Noica<\/a>\u00a0i-a scris \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219indu-i g\u00e2ndurile despre volumele de poezie\u00a0<i>La Baaad<\/i>\u00a0and\u00a0<i>Muzeon<\/i>, ca \u0219i despre traducerea din Mircea Eliade (8 martie 1980).<\/p>\n<p>\u00cen anul centenarului mor\u021bii lui\u00a0<a title=\"Mihai Eminescu\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Mihai_Eminescu\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Mihai_Eminescu&amp;source=gmail&amp;ust=1639474789076000&amp;usg=AOvVaw0X67gStNS9mxWzeB7nLJHv\">Mihai Eminescu<\/a>\u00a0are gata pentru tipar un volum cu poeme \u00eenchinate \u201eMarelui s\u0103u Maestru \u00een absolut\u201c (1989), dar cartea este respins\u0103 de diriguitorii editurii\u00a0<a title=\"Cartea Rom\u00e2neasc\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Cartea_Rom%C3%A2neasc%C4%83\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Cartea_Rom%25C3%25A2neasc%25C4%2583&amp;source=gmail&amp;ust=1639474789076000&amp;usg=AOvVaw02B2m7nfMRLum-yDOdKwWK\">Cartea Rom\u00e2neasc\u0103<\/a>. La 10 decembrie 1989, for\u021beaz\u0103, de aceea, organizarea unui spectacol de muzic\u0103 \u0219i poezie sub genericul \u201eDoina, \u00eenchinare lui Eminescu\u201c, la Casa de cultur\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201c din Bucure\u0219ti. \u00cen noaptea de 21 spre 22 decembrie, la Radio \u201eVocea Americii\u201c i se recit\u0103 premonitor\u00a0<i>Doina<\/i>\u00a0despre Fiara cea Apocalips\u0103 \u0219i despre marginalizarea poporului rom\u00e2n.<\/p>\n<div>Dup\u0103 1990 opera sa cunoa\u0219te noi \u00eempliniri care pot sta sub semnul marii poezii, a Rod-ului ca simbol peren al poeziei sale unice.\u00a0Este laureat al Premiului Na\u021bional\u00a0<i>Mihai Eminescu Opera Omnia<\/i>\u00a0(1999). De asemenea, este Comandor al Ordinului\u00a0\u201eSteaua Rom\u00e2niei<span lang=\"EN-US\">\u201d (2000).<\/span><\/div>\n<p>*<\/p>\n<p><i>\u201e<\/i><i>Am luat cu mine, \u00een mun\u021bii unde stau retras, doar \u201dMuzeon<\/i>\u201d (\u2026)\u00a0<i>Am vibrat deosebit la glasurile unor poeme (mul\u021bumesc pentru extraordinara strof\u0103 din \u201dRozarium\u201d, transcris\u0103), am r\u0103mas rece la atingerea altora, dar peste tot am sim\u021bit c\u0103 este vorba de ceva \u201dsacru\u201d \u00een scrisul d-tale.<\/i><i><span lang=\"EN-US\">\u201d<\/span><\/i><\/p>\n<p align=\"right\">Constantin Noica,\u00a0<i>scrisoare c\u0103tre Cezar Iv\u0103nescu<\/i>, 8 martie 1980<\/p>\n<p><i>\u201eDe aceea vom zice, ast\u0103zi \u015fi mereu c\u0103 ne afl\u0103m \u00een timpul bun \u015fi sf\u00e2nt \u015fi vechi c\u00e2t noi al poeziei rom\u00e2ne\u015fti. \u015ei c\u0103 ne mai afl\u0103m spre bucuria \u015fi cinstea noastr\u0103, al\u0103turi de unul dintre cei mai puri \u015fi mai sf\u00e2\u015fietori reprezentan\u0163i ai poeziei rom\u00e2ne\u015fti, Cezar Iv\u0103nescu,\u00a0<\/i>poeta magnus<i>. \u015ei \u00eel vom mai numi biruitor, pentru c\u0103, prin lungul \u015fir din veacuri al poe\u0163ilor rom\u00e2ni, c\u00e2\u0163iva cu nume sfinte nou\u0103, al\u0163ii, mul\u0163i, pe veci f\u0103r\u0103 nume, noi, ca neam, am biruit prin vreme \u015fi obid\u0103, prin \u00eens\u00e2nger\u0103rile \u015fi tina istoriei. Am biruit, ca pu\u0163ini al\u0163ii, \u00eenfr\u00e2ng\u00e2nd tot ceea ce ne t\u0103g\u0103duia.\u201d<\/i><\/p>\n<p align=\"right\">Petru Cre\u0163ia,\u00a0<i>Pentru Cezar Iv\u0103nescu<\/i>,\u00a01994<\/p>\n<p><i>\u201eDe la Arghezi n-am mai avut atari probe probe ale paradoxalei logodne dintre elementar \u0219i complex, dintre simplitate \u0219i subtilitate, ca o nec\u0103utat\u0103 strigare a sufletului\u2026 Datorit\u0103 maturii sale pluricorde, a complexei sale construc\u021bii cl\u0103dite pe originalitate, a t\u00e2lcurilor sale dep\u0103\u0219ind pitorescul, vibr\u00e2nd spre infinit, poezia lui Cezar Iv\u0103nescu se vrea un analogon al lumii.\u201d<\/i><\/p>\n<p align=\"right\">Gheorghe Grigurcu, prefa\u021b\u0103 la antologia\u00a0<i>Efebul de la Marathon<\/i>\u00a0(Ed. Minerva, 2000, colec\u021bia Biblioteca pentru to\u021bi)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eAmintirea Paradisului\u201d, spectacol de poezie dedicat memoriei poetului Cezar Iv\u0103nescu, va avea loc la sala\u00a0Ia te uit\u0103!\u00a0a Teatrului Na\u021bional Craiova pe 17 decembrie, de la ora 18,00. \u00cen acest an, Cezar Iv\u0103nescu ar fi \u00eemplinit 80 de ani, iar \u00een \u021bar\u0103 au loc evenimente dedicate memoriei poetului. \u00centr-un interviu din 2005, poetul m\u0103rturisea:\u00a0\u201e\u2026\u00a0\u00een afar\u0103 de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":15339,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[45],"tags":[],"class_list":["post-10439","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10439","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10439"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10439\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15341,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10439\/revisions\/15341"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/15339"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}