![\"\"](\"https:\/\/tncms.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Caragiale_Anestin_scrisoare-1.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Se \u00eemplinesc azi 170 de ani de la na\u0219terea lui Ion Luca Caragiale, un dramaturg pentru toate anotimpurile, epocile \u0219i moravurile. Leg\u0103tura marelui dramaturg cu Na\u021bionalul craiovean a fost una str\u00e2ns\u0103, chiar prieteneasc\u0103, pre\u021buirea sa pentru actorul Ion Anestin, \u00een special, fiind de notorietate \u00een epoc\u0103.<\/p>\n
Ion Luca Caragiale a venit pentru prima oar\u0103 la Craiova \u00een 1879, deta\u0219at de la Timpul, pentru a pune bazele unui oficios local, Doljul.<\/em> \u00cen 1883 a revenit pentru o misiune publicistic\u0103 similar\u0103. De altfel, Doljul, organ conservator-democrat, av\u00e2ndu-l prim redactor pe Gh. Constantinescu-Jiu \u015fi colaboratori pe N.T. Popp, N. Titulescu, Gr. Romano, se va \u00eenscrie ulterior \u00een compania de ap\u0103rare a lui Caragiale de acuza\u0163ia de plagiat, printr-un articol semnat de Ilarie Chendi \u00eempotriva calomniatorului Caion.<\/p>\n \u201cO scrisoare pierdut\u0103\u201d s-a jucat la Craiova la doi ani dup\u0103 premiera bucure\u0219tean\u0103, \u00een stagiunea 1886\/1887, \u00een vreme ce \u201cO noapte furtunoas\u0103\u201d a fost jucat\u0103 \u00een aceea\u0219i stagiune, \u00eens\u0103 la \u0219apte ani dup\u0103 premiera bucure\u0219tean\u0103. Cu ocazia repeti\u021biilor de la Craiova, Caragiale a venit \u00een ora\u0219. \u201cO scrisoare pierdut\u0103\u201d a fost pus\u0103 \u00een scen\u0103 de \u0219apte ori p\u00e2n\u0103 la finele veacului XIX. \u201eNoaptea furtunoas\u0103\u201d a fost montat\u0103 de patru ori.<\/p>\n \u00cen 1896, Caragiale a venit la Craiova unde a sus\u021binut conferin\u021ba \u201cP\u0103reri literare\u201d. Tot atunci, se ridica o statuie a lui Al. Lahovary, fost prim-ministru al Rom\u00e2niei, tat\u0103l Marthei Bibescu.<\/p>\n Emil G\u00e2rleanu, director al TNC, \u0219i Liviu Rebreanu, secretar literar la acea vreme, au ini\u021biat \u00een 1912 \u201cS\u0103pt\u0103m\u00e2na Caragiale\u201d. G\u00e2rleanu i-a scris lui Caragiale, aflat deja la Berlin (scrisoarea din 1 septembrie 1911) \u0219i i-a cerut dreptul de reprezentare a pieselor sale. Caragiale, care nu admitea ca piesele sale s\u0103 fie jucate \u00een Bucure\u0219ti, \u0219i-a dat acceptul \u0219i a cerut 2000 de lei pentru jucarea integralei pieselor. G\u00e2rleanu l-a invitat cu aceast\u0103 ocazie s\u0103 vin\u0103 la Craiova. N-a venit, de\u0219i \u00eei d\u0103duse oarecari speran\u021be directorului. \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na Caragiale\u201d s-a \u021binut \u00een perioada 27 aprilie-1 martie 1912.<\/p>\n S\u0103rb\u0103torirea celor \u015fase decenii de via\u0163\u0103 a scriitorului a fost marcat\u0103 de ziarul \u201eOlteanul\u201d, prin publicarea prozei \u201e\u00cen Nirvana\u201d,<\/em> dedicat\u0103 lui Eminescu, \u015fi \u00een articolul omagial, \u201eS\u0103rb\u0103torirea marelui scriitor\u201d, \u00een iunie 1912 (conf. articolului \u201cCaragiale \u0219i oltenii\u201d, autor Tudor Nedelcea).<\/p>\n La moartea lui Caragiale, ziarul \u201eTimpul\u201d, ap\u0103rut sub direc\u0163ia Clubului Conservator din Craiova, a publicat, \u00een num\u0103rul din 24 iunie 1912, un sim\u021bit necrolog: \u201eDup\u0103 20 de ani de <\/em><\/p>\n la moartea marelui Eminescu, am avut durerea s\u0103 pierdem de cur\u00e2nd \u00eenc\u0103 unul care s-a dus s\u0103 sporeasc\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 lume num\u0103rul ilu\u015ftrilor nemuritori. Acesta e I .L. Caragiale, prozatorul iscusit, genialul p\u0103trunz\u0103tor al sufletului rom\u00e2nesc \u00een diferitele lui evolu\u0163iuni, artistul dramatic ne\u00eentrecut. Ce a fost poetul Satirilor <\/em>\u015fi al Luceaf\u0103rului pentru poezia rom\u00e2neasc\u0103 a fost Caragiale pentru proza \u015fi teatrul rom\u00e2nesc. Lor le revine meritul c\u0103 au f\u0103cut ca t\u00e2n\u0103ra noastr\u0103 literatur\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een decursul de numai c\u00e2\u0163iva ani, de la ni\u015fte dibuiri nesigure la opere de necontestat\u0103 valoare. F\u0103r\u0103 de ei poate c\u0103 nici peste o sut\u0103 de ani literele rom\u00e2ne\u015fti nu ar fi ajuns la \u00eenflorirea \u015fi dezvoltarea de ast\u0103zi. S-a f\u0103cut \u00een adev\u0103r un salt considerabil, dar gra\u0163ie numai celor doi titani, celor dou\u0103 genii, Caragiale \u015fi Eminescu. Nu \u015ftiu cum dar mi-e cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 vorbesc de cel dint\u00e2i, f\u0103r\u0103 s\u0103 nu pomenesc cu acest prilej \u015fi de cel de-al doilea. Pe l\u00e2ng\u0103 prietenia lor at\u00e2t de str\u00e2ns\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 geniul care i-a \u00eenrudit at\u00e2t de mult, a mai fost \u015fi felul de via\u0163\u0103 care i-a consacrat pe ace\u015fti oameni s\u0103 fie al\u0103turi. Parcele i-a ursit \u00een acela\u015fi chip pe am\u00e2ndoi. Caragiale nu a fost mai fericit dec\u00e2t Eminescu. P\u00e2n\u0103 mai acum c\u00e2\u0163iva ani, aceea\u015fi soart\u0103 a avut \u015fi el. Aduce\u0163i-v\u0103 aminte la \u00eenceput, sufleor de teatru \u015fi corector la gazet\u0103; apoi director de teatru \u015fi de gazet\u0103; mai apoi berar, pe urm\u0103 a plecat la Berlin…<\/em><\/p>\n Ast\u0103zi, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 170 de ani la moartea subit\u0103 survenit\u0103 la Berlin (avea doar 60 de ani). Ne r\u0103m\u00e2n de la el comediile \u0219i satirele unui spirit care a cunoscut ca nimeni altul natura intim-cancanier\u0103 a rom\u00e2nismului de parad\u0103.<\/p>\n La mul\u021bi ani, nene Iancule!<\/p>\n Nicolae Coande<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Se \u00eemplinesc azi 170 de ani de la na\u0219terea lui Ion Luca Caragiale, un dramaturg pentru toate anotimpurile, epocile \u0219i moravurile. Leg\u0103tura marelui dramaturg cu Na\u021bionalul craiovean a fost una str\u00e2ns\u0103, chiar prieteneasc\u0103, pre\u021buirea sa pentru actorul Ion Anestin, \u00een special, fiind de notorietate \u00een epoc\u0103. Ion Luca Caragiale a venit pentru prima oar\u0103 la […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":15328,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[45],"tags":[],"class_list":["post-10582","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10582","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10582"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10582\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15330,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10582\/revisions\/15330"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/15328"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10582"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10582"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/tncms.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10582"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}