Despre noi1
Despre noi1
Despre noi2
Despre noi2
previous arrow
next arrow

Scurt istoric

Carte de vizită a unui Teatru din 3 secole

Cu o istorie de 175 de ani, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova este al doilea ca longevitate dintre teatrele naționale, după cel de la Iași (fondat în 1848). Membru al Convenţiei Teatrale Europene (CTE) din anul 1995, Teatrul Naţional din Craiova este primul dintr-o ţară din Europa Centrală şi de Răsărit care a intrat în componenţa acestei asociaţii internaţionale de breaslă. De la înființare, un număr de 37 de directori (inclusiv interimari, dintre care unii au 2-3 mandate) au condus una dintre navele-amiral ale teatrului românesc, un teatru care a trecut prin trei secole (1850-2025).

Memoria teatrului reține această dată simbolică: „Vestitorul românesc” anunța sub semnătura lui  Gheorghe Chițu, fost ministru liberal și primar al Craioveo, că „ziua de 29 iunie 1850 se nota în analele Craiovei cu deschiderea Teatrului […] În sfârșit, veni vremea ca Craiova să treacă într-o viață mai dulce… și o dată i se anunță că Teatrul Național și-a deschis porțile sale.” Evenimentul a constat în două reprezentații, Duelul și Piatra din casă, de Costache Caragiali, respectiv Vasile Alecsandri. Istoria va reține că întemeietorii Naționalului sunt trei: Costache Caragiali – unchiul viitorului mare dramaturg, Ion Luca Caragiale –, Costache Mihăileanu și Constantin Serghie. Fuziunea trupei de actori a lui Caragiali cu trupa locală de diletanți condusă de un anume Alecu Corcoveanu a născut o echipă și un program care a traversat 175 de ani de istorie, nu întotdeauna lină. Au existat mai multe etape (și sedii) în devenirea unei instituții care a performat la nivel național și, ulterior, mondial, dar putem accepta că mandatul lui Emil Boroghină este cele care deschide un drum spre universal: împreună cu Silviu Purcărete, directorul născut la Corabia a scris una dintre cele mai frumoase și incredibile pagini din istoria Naționalului craiovean și a teatrului românesc. Cu un sediu stabil, începând cu 1973, unul dintre cele mai elegante și fiabile din țară, creație a remarcabilului arhitect Constantin Iotzu, Naționalul craiovean a atins apogeul în perioada 1990-2000, devenind un centru de referință al teatrului românesc și european.

Marile spectacole ale anilor 1988 și 1989 s-au numit „Mobilă și durere” în regia lui Cristian Hadjiculea, „Unchiul Vanea” al lui Mircea Cornișteanu, „Piticul din grădina de vară” în direcția de scenă a lui Silviu Purcărete, „Arca Bunei Speranțe”, montat de Aureliu Manea. Perioada 1990-2000 a însemnat impunerea Naționalului craiovean în prim planul mișcării teatrale românești și apoi a celei europene și chiar mondiale. Excepționalele spectacole ale lui Silviu Purcărete, „Ubu Rex cu Scene din Macbeth”, „Titus Andronicus”, cu marele actor Ștefan Iordache în rolul principal, iar „Phaedra”, „Danaidele”, „Orestia”, „Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului”, „Măsură pentru măsură”, „O furtună”, purtând semnătura aceluiasi mare regizor, au însemnat tot atâtea recunoașteri internaționale, participări la cele mai importante festivaluri ale lumii.

Un important moment al istoriei recente a teatrului craiovean îl reprezintă fondarea Festivalului Internațional Shakespeare, în anul 1994 (director-fondator, Emil Boroghină). O bornă în istoria festivalurilor Shakespeare, cel craiovean este privit acum drept unul dintre marile festivaluri de gen ale lumii, unde s-au jucat excepționale spectacole marca Declan Donellan, Eimuntas Nekrosius, Peter Brook, Silviu Purcărete, Gábor Tompa, Mihai Măniuțiu,Vlad Mugur, Lev Dodin, Eugenio Barba, Pippo Delbono, Yoshihiro Kurita, Oskaras Korsunovas, Robert Wilson, Thomas Ostermeier, Yuri Butusov, Max Webster, Yukio Ninagawa, Robert Lepage, Elizabeth LeCompte, Kelly Hunter, Romeo Castellucci, Krzysztof Warlikowski. Dimensiunea științifică a Festivalului Internațional Shakespeare e consacrată prin relevanța internațională a sesiunilor de shakespearologie, seminariilor de traductologie și atelierelor de teatrologie, realizate în colaborare cu Asociația Internațională a Criticilor de Teatru. Prilejuită de aceste manifestări, este notabilă prezența la Craiova a unora dintre cei mai importanți shakespearologi și critici de teatru: Stanley Wells, Paul Edmonson, Michael Dobson, Andrej Zurowski, Paul Taylor, John Elsom, Ian Herbert, George Banu, Maria Shevtsova, Boika Sokolova, Michel Vais, Yun Cheol Kim, Octavian Saiu, Lawrence Guntner, Michael Hattaway ș.a.

După anii 2000, în mandatul directorului Mircea Corniștesanu (2000-2016), s-au lansat proiecte importante la nivel naţional şi internaţional: „Valori ale teatrului românesc, valori ale teatrului european”, manifestare culturală la care au participat timp de câteva ediții invitaţi din peste 30 de ţări; proiectul „Tineri regizori, tineri scenografi”, „Întâlnirile SpectActor”, „Colocviile Ion D. Sîrbu”, proiectul de spectacole-lectură „Autorii sunt în sală”, „Duminici de poezie în teatru”, „Clubul Dramaturgilor Craioveni”, “Adunarea Poeților”,  editarea revistei teatrului – „SpectActor”, una dintre puținele reviste de specialitate din țară (editor-coordonator, Nicolae Coande). Reputatul regizor american, Robert Wilson, a montat pentru prima oară în România (2014) pe scena teatrului craiovean – spectacolul „Rinocerii”, adaptare după piesa cu titlu omonim a lui Eugene Ionèsco, spectacol foarte bine primit la festivalurile internaționale de teatru de la Ljubljana (Slovenia) și Voronej (Rusia). Naționalul a fost decorat în anul 2004 cu Ordinul „Meritul Cultural” în rang de Comandor. În 2005, teatrul craiovean a primit numele dramaturgului Marin Sorescu.

Începând cu anul 2016, în mandatul managerial al lui Alexandru Boureanu, agenda culturală a teatrului a fost completată cu programe culturale inovatoare orientate spre identificarea și valorificarea de noi modalități de exprimare artistică precum și cu evenimente multidisciplinare destinate atragerii unor noi categorii de public. A apărut Festivalul Theater Networking Talents (TNT) dedicat tinerilor regizori și creatori din școlile de teatru din România, dar și din câteva țări europene. Nu lipsite de relevanță sunt proiectele 11PLUS1 Independent/Contemporan,Gala TNC, Reacție urbană, Naveta Culturală, Hektomeron (premiat de UNITER în 2022), Educăm împreună, Poduri de teatru (dedicat artiștilor din Ucraina), coordonate de directorul artistic, Vlad Drăgulescu.

Naționalul craiovean este primul teatru din România căruia i s-a conferit decorația „Meritul Cultural” în rang de Comandor, în semn de apreciere deosebită pentru realizările de excepție ale colectivului său (2004). În anul 2020, la împlinirea celor 170 ani de existență, Teatrul Național Marin Sorescu a primit decorația „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, categoria D – Artele Spectacolului, în semn de apreciere pentru contribuția importantă avută la dezvoltarea culturală a țării. În același an, Custodele Coroanei Române, Principesa Margareta, a conferit Naționalului craiovean decorația regală „Nihil Sine Deo”, în cadrul unei ceremonii desfășurată la Palatul Elisabeta.

Un teatru din 3 secole prezent în inima și conștiința românilor.

Actorii noștri

Repertoriu curent