Născut pe 23 ianuarie 1940, Corabia, județul Romanați. Actor, regizor, manager de teatru. A absolvit Facultatea de Teatru, Secția Actorie, din cadrul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București (în 1963, clasa profesorului Dinu Negreanu). Între 1963 și 1988 a fost actor al Teatrului Național din Craiova. Între 1988 și 2000, a fost director al Teatrului Național din Craiova. În 1994 a fondat Festivalul Internațional „Shakespeare”, devenit unul dintre cele mai însemnate din clasa lor, la care au participat regizori și colective teatrale dintre cele mai prestigioase. Este preşedinte al Fundaţiei Shakespeare (Craiova), vicepreşedinte al Reţelei Europene a Festivalurilor Shakespeare, membru al Senatului UNITER. În perioada în care a condus Teatrul Național din Craiova, acesta a fost proiectat în centrul atenției lumii spectacolului, devenind unul dintre cele mai apreciate teatre din Europa Centrală și de Răsărit, cu participări la mari festivaluri internaționale, laureate al unor prestigioase premii internaționale și naționale. Remarcabilă, în acest sens, a fost colaborarea cu regizorul Silviu Purcărete. În anul 2020 a înființat Teatrul de poezie „Poesis”, unde evoluează în marea tradiție a actorului rostitor de poezie. Emil Boroghină este un foarte important recitator, susținând spectacole de mare sensibilitate, selectând poeți fundamentali, Dante, Shakespeare, Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, Ovidiu. Dintre astfel de spectacole: De la Shakespeare și Hamlet la Eugen Ionescu și Bérenger (2013), Recitindu-l pe Eminescu… La steaua care-a răsărit (2014), Mai tare decât moartea e iubirea – din poezia de dragoste a lumii, Tel Aviv (Cântarea Cântărilor, sonete de Dante Aligheri, Francesco Petrarca, Michelangelo, Pierre de Ronsard, William Shakespeare și Mihai Eminescu, 2015), Recitindu-l pe Shakespeare – Lumea-ntreagă e o scenă și toți oamenii-s actori (2016), Ovidiu – Tristele și Ponticele (2015-2020), Cântecul vârstelor – spectacol de poezie populară (2019), Călătoria lui Dante (realizat cu prilejul împlinirii a 700 de ani de la moartea lui Dante, 2021). Emil Boroghină a dat, de-a lungul timpului, numeroase interviuri care ar putea constitui, puse cap la cap, romanul unei vocații. A primit numeroase premii și distincții: Premiul pentru directorat, acordat de secția de critică a UNITER (1991), Premiul pentru cel mai bun director de teatru (1993), Premiul Academiei Române, Premiul Fundației pentru Teatru și Film pentru cea mai importantă personalitate a Teatrului Românesc (1995), distincția Omul anului 1995, acordată de American Biographical Institute, distincția Omul secolului 21, pentru deosebite realizări, a International Biographical Centre Cambridge (2001), Premiul British Council pentru cel mai bun manager de teatru, Premiul Galei UNITER (2015), Ordinul Naţional „Serviciu Credincios” în grad de Cavaler, titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău (2017) și al Universității din Craiova (2018), Premiul de excelență al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu” din Craiova (2019). Este Cetățean de Onoare al municipiului Craiova și al orașului Corabia.

Decorat cu Ordinul „Serviciu credincios” în grad de Cavaler, de către Președinția României.

„Am văzut Phaedra la Bruxelles şi m-au fascinat arta regizorală a lui Silviu Purcărete, forţa acestor rafinaţi actori – Leni Pinţea Homeag, Ilie Gheorghe, Angel Rababoc – expresivitatea plastică a corului. Impresia era nu numai a unui mare spectacol, dar şi a unei mari familii spirituale, a unui spirit de echipă excepţional. Acest fapt se datorează, cred, deopotrivă lui Silviu Purcărete dar şi lui Emil Boroghină, un mare ambasador al teatrului românesc.”

                                           Ruth Valentini „Le Nouvel Observateur” 15 ianuarie 1995

„El și-a plasat viața sub semnul dăruirii și al împlinirii. Pe de o parte, Shakespeare i-a fost însoțitor iar, apoi, și-a găsit sprijin în cartile rare ce fondeaza o lume și transmit o înțelepciune La Emil Boroghină ceea ce captivează e o sonoritate de violoncel, căci el se exprimă prudent, cu emoție: în spatele versurilor identificăm discreția subtil modulată a unui interpret ce se expune în toată umanitatea sa! Recitalul actorului e și o radiografie afectivă. Grație acestor iubiri nestinse, Emil se bucură de acordul cu vârsta ce nu l-a deteriorat, ci, dimpotrivă, l-a înseninat. El nu a trădat, ci a apărat!”

                     George Banu, Emil Boroghină la optzeci de an, „SpectActor” nr. 2/2020

„Când mă gândesc la Emil Boroghină, de serviciul căruia am beneficiat încă de când a adus la Londra, în 1997, spectacolul cutremurător cu Titus Andronicus al lui Silviu Purcărete, și pe care am norocul ca acum să îl fi cunoscut personal de mai bine de un deceniu, gândul mă poartă spre o figură remarcabilă din propria mea cultură națională. Este vorba despre David Garrick, actorul și managerul din secolul al XVIII-lea care a condus Teatrul Royal, Drury Lane, din Londra, teatrul național de facto al Angliei din anii 1740 până în 1770.”

                                      Michael Dobson, Emil Boroghină, „SpectActor”, nr. 2/2020