În timpul studiilor de la Facultatea de Agronomie, a făcut parte din formația de teatru a studenților, coordonată de Remus Mărgineanu, obținând Premiul I pe țară cu rolul Avram Iancu din piesa „Iancu la Hălmagiu” de Paul Everac. Pasiunea pentru actorie va înclina balanța afectivă în favoarea teatrului, astfel că se reorientează și susține examenul de admitere la IATC (absolvă în 1978), la clasa prof. Marin Moraru.

În 1978 vine la Craiova, la Teatrul Național, scenă pe care o va sluji neîntrerupt vreme de 40 de ani. La debut, a fost Gore în spectacolul Cine se teme de crocodil?”  de Alecu Popovici, regia Georgeta Tomescu. Din bogatul său repertoriu artistic, menționăm rolurile Mareșal, din spectacolul „Pielea ursului” de Pierre Chesnot, Vișan, din „Hoțul  de vulturi”, de D. R. Popescu, Burebista, din „Fiul soarelui-Burebista”, de Al. Firescu, Asan, din „Greul pământului” de Valeriu Anania, Iordache, din „D’ale carnavalului” de I. L. Caragiale, Torcius/Blister din ,,Vărul Shakespeare” de Marin Sorescu, ultimele două în regia lui Mircea Cornişteanu. De neuitat rămân creațiile lui Ion Colan în rolurile Gigel, în „Preșul” de Ion Băieșu, Urecheatul, în „Mobilă și durere” de Theodor Mazilu. Rolul Românul, din piesa „A treia țeapă” de Marin Sorescu, regia M. Cornișteanu este realizat cu uimitoare economie de mijloace artistice, cu inserții subtile de umor, dar și forță dramatică.

Pentru rolul Ion Ion, din „Puterea și Adevărul” de Titus Popovici, Ion Colan a fost încununat cu Premiul al III-lea la Festivalul Național de Teatru din 1987. Foarte importante rămân colaborările lui Ion Colan cu regizorul Silviu Purcărete – în spectacolele „Piticul din grădina de vară”, „Ubu Rex cu scene din Macbeth”, unde dădea strălucire țarului Rusiei, „Titus Andronicus”, „Orestia”, unde actorul aduce o contribuție demnă de evidențiat la marile succese înregistrate de TNC pe toate continentele lumii. A jucat în spectacole importante regizate de Aureliu Manea (Arca bunei speranțe de Ion D. Sîrbu), Mihai Măniuțiu (Timon din Atena de W. Shakespeare), Cristian Hadji Culea (Pragul albastru de Ion D. Sîrbu), Bocsárdi László (Năzdrăvanul Occidentului de J. M. Synge), Alexa Visarion (Livada de vişini de A. P. Cehov), Janusz Wisniewski (Apocalipsa după Shakespeare).

Dintre ultimele apariții pe scenă ale lui Ion Colan, memorabilă rămâne creația sa din rolul Jupân Dumitrache din spectacolul „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, în regia aceluiași M. Cornișteanu – unde a făcut un tandem credibil artistic cu Valentin Mihali (Nae Ipingescu).

„… iar Ion Colan, în rolul țarului, ca un balaur roșu, trece deasupra întregii piese o teroare roșie”.

Florica Ichim, Spectacole ale lipsei de speranță, „România literară” 5 februarie  1991

„În Profetul, Ion Colan este un semn decorativ în montare, îmbinând ingenuitatea cu cruzimea în jocul său…”

Cristina Dumitrescu, În zona abținerilor, „Teatrul azi” Nr.2/19, 1990

„În timpul studenţiei mele la Facultatea de Agronomie am făcut parte dintr-o superbă trupă de teatru studenţesc, condusă de domnul Remus Mărgineanu. Apoi am ajuns la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie din Bucureşti, la clasa marelui actor Marin Moraru. După absolvire am ales Teatrul Naţional din Craiova şi bine am făcut, pentru că aici am găsit o trupă de mari actori cărora le mulţumesc că m-au primit lângă ei. De fapt, am continuat şcoala de la Bucureşti, pentru că aici se practică un teatru de bună calitate datorită unei stări de spirit cu totul şi cu totul specială. La Naţionalul craiovean suntem toţi prieteni, cel puţin aşa cred eu. De-a lungul celor 30 de ani pe care i-am trăit aici, am avut şi izbânzi, dar şi unele neîmpliniri, însă pot spune fără teama de a mă înşela că toate personajele pe care le-am întâlnit au devenit prietenii mei. Asta este credinţa mea despre teatru“.

Ion Colan, interviu de Mirela Marinescu, „Gazeta de sud”, 14 ianuarie 2008