Exploziv

Sinopsis:

Într-o școală cu principiul diversității, o clasă multiculturală (cu afro-americani, latino și un evreu victimă a bullying-ului), apare noul elev, Denis care schimbă ierarhiile devenind preferatul fetelor, mai influent decât șeful clasei, carismatic, rebel și autentic. Denis este singurul care se revoltă, nu acceptă presiunea falsă a părinților, are curaj să-l înfrunte pe directorul care predă lecția după carnețel, exercită fascinație inclusiv asupra psiholoagei școlii. Spectacolul „Exploziv” este o poveste despre o vârstă fragilă – adolescența, cu visele și nesiguranțele ei, o poveste despre prietenie și prima dragoste, despre relația părinți-copii și cea elev-profesor, despre raporturi de putere între colegii de clasă și dorința de popularitate.

In a school that dotes on diversity, a multicultural classroom (with African-Americans, Latinos and a Jew who’s subjected to bullying) receives a new student, Denis, who changes the existing hierarchy by becoming the girls’ favorite and more influential than the class leader through his charisma, rebelliousness and authenticity. Denis is the only one to rebel, to stand against parents’ false pressures, who’s brave enough to confront the school’s director when he teaches from a notebook, and who even exerts fascination on the school’s psychologist. The showExplosive is a story about a fragile age – adolescence, with its dreams and uncertainties, a story about friendship and first loves, about parent-child & teacher-student relationships, and about power relations between classmates and the desire for popularity.

CRONICI:

„Andrei Măjeri, regizor nu doar tânăr, ci şi cultivat, care a colaborat cu Elise Wilk încă din etapa elaborării textului dramatic, a exploatat în chip remarcabil aliajul de realism, mit şi simbol din care e făcută piesa. Curgerea faptelor e contrapunctic marcată de ruperi faptice, abil plănuite, de acţiuni învăluite în semnificaţii secunde, minuţios elaborate, de trimiteri simbolice la puteri instauratoare de sensuri superioare, de gradul al doilea ori al treilea. De semne ale mitului şi ale reverberaţiilor acestuia în actualitate evidenţiate, marcate, subliniate, deloc ostentativ, cu lăudabilă măsură, prin mijloace teatrale reprezentate prin schimbări ale spaţiului sonor, modificări de ecleraj. Ca şi prin folosirea dinamică a elementelor ce compun decorul cu geometrie variabilă, inspirat şi eficient, semnat de Alexandra Panaite. (…) ” Revelaţia spectacolului e însă, fără doar şi poate, Cătălin Miculeasa. Interpretul lui Denis. Încă student, înzestrat cu talent, cu forţă, cu putere de concentrare, cu tot ceea ce era nevoie pentru ca prima lui apariţie pe o scenă profesionistă, şi nu pe una oarecare, să fie o reuşită. Fără reuşita lui, reuşita întregului spectacol ar fi fost una iluzorie. Din fericire, avem de-a face cu o izbândă în adevăratul sens al cuvântului. Demnă de a fi aplaudată ca atare.

(Mircea Morariu, „Mit și contemporaneitate”, „Adevărul”, 17 febr. 2016)
http://adevarul.ro/cultura/teatru/mit-sicontemporaneitate-1_56c3a7755ab6550cb8e25ef0/index.html)

„Care e legătura între Bacantele lui Euripide și Exploziv, spectacol ce are la bază o rescriere foarte liberă a celebrei tragedii? Pattern-ul original e fragmentat și e menținută ideea zeului revoltat ce primește o nouă identitate integrată culturii pop-rock, Dionysos devine Denis un teen idol, un zeu modern. Acțiunea se deschide într-un fel de American High School, o concentrare de clișee despre problemele și preocupările unor tineri ce trăiesc ca-n filme și au asimilat un amestec reprezentări culturale, între teribilismul vârstei și un fel de isterie generalizată produsă apariția lui Denis, eroul nonconformist, copilul teribil ce seduce și profesoarele și elevele.(…) Tensiunea dramatică, stilul simplu si alert, soluţiile scenice ingenioase, conflictul central ce crește și crește până când explodează, smulge din inerție, traversează sedimentările mitului și recuperează imaginea zeului în cultura populară; iar în anumite momente pe scenă se produce o alchimie ce explică marea adorație cum ar fi dansul final al lui Denis, revoltă a vitalității împotriva morții.”

(Daniela Firescu, „Dionysos superstar”, rev. RAMURI, nr. 2 / febr. 2016)
http://revistaramuri.ro/index.php?id=3316&editie=115&autor=de+Daniela+Firescu)

„Agave este sedusă în etape, conversaţional, prin trezirea deopotrivă a simpatiei, empatiei (fiul ei are aceeaşi vârstă cu Denis), dar şi a adolescentei, apoi a divei din ea. Până şi Penteu este atras instinctiv (alături de ceilalţi) într-un alt moment dionisiac în care predomină lumina roşie, se dansează pe TNT (AC/DC) şi se lansează confetti, după care rămâne descumpănit şi se retrage. Al treilea moment dionisiac introduce un spaţiu vizual la limita dintre albastru, roşu şi violet, şi semnează pactul tuturor cu Dionysos (pe melodia You’re the one that I want). Momente coregrafice desăvârşite (roata umană, dansul lui Dionysos din final), sincronizări milimetrice în materie de mişcare scenică fac loc unor momente parodice.”

(Dana Țabrea, „O tragedie contemporană”, Ziarul de Iași / 13 febr. 2016)
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/o-tragedie-contemporana–119038.html

Participare la festivaluri și premii:

Excelsior TeenFest / București / sept. 2016
Festivalul „Zile și nopți de Teatru la Brăila” / 20-25 sept. 2016 / Brăila
„Reuniunea Teatrelor Naționale Românești”, ediția a III-a / 20 sept.–1 oct.2017 / Chișinău.
Festivalul de Teatru Pledez pentru tine(ri), 7-14 nov. 2017 / Piatra-Neamț
Festivalul Dramaturgiei Românești Contemporane / 6-12 nov. 2017 / București
Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr / 12 oct. 2017 / Iași
Premiul pentru cea mai bună regie: Andrei Măjeri pent