
Poetul Anton Jurebie este invitatul lui Nicolae Coande la Teatrul Național „Marin Sorescu”. Anton Jurebie va susține conferința „Împotriva negrului total” și va citi din volumul publicat în 2024, „Forme de viață fără apărare” (Ed. Autograf MJM, Craiova), joi, 6 noiembrie, ora 17.00 – în cadrul evenimentului „Adunarea Poeților” 2025. Loc: HUB Shakespeare Craiova (fosta Librărie a Școlii).
Intrarea publicului este liberă.
Anton Jurebie (n. 15 iunie 1962, Balta Verde, jud. Mehedinți) a debutat cu placheta de versuri ELEGII DISTRUGĂTOARE, 2003, pentru care a obținut premiul Filialei Craiova a USR. Volume publicate: FILAJ. ROMÂNIA FILE DE POVESTE, 2004, DESCOMPUNEREA PE JUMĂTATE, 2005, ŢARA DOAMNEI CIRCE, 2006, ÎMPOTRIVA NEGRULUI TOTAL, 2011, AFACERI BIOGRAFICE, 2012, ULTIMA VARĂ PE INSECTA, 2013, SUBVIEŢUITORUL, antologie, 2013, ADIO, DAR RĂMÂN CU TINE, 2016, FORME DE VIAŢĂ FĂRĂ APĂRARE, 2024.
Receptare critică:
„O lume de victime condamnate fără scăpare e lumea lui Jurebie, percepută cu acuitatea agonică a unei candori funciare pe care poetul însuși și-o sfîșie provocator. Fundamentalismul etic ce stă la temelia poemelor nu putea duce decît la rană iar o anume fervență refulată se transformă în imprecații și sarcasme. Jurebie îl tratează pe Dumnezeu cu insolențe și mojicii în loc de evlavie și cucernicie deoarece crede că acestea sînt rugăciuni mai eficiente. Ce vrea el să denunțe e complicitatea divină la dezumanizare, îmburghezirea divină ca atare. Seria de injustiții care se adună se transformă, de fapt, într-o injustiție ontologică pe care poetul e denunță în versuri scrise cu șfichiul. – Al. Cistelecan, https://www.literaturadeazi.ro/rubrici/una-alta/ultimul-fracturist-64394, Literatura de azi, martie 2025
„Fibra morală a lui Jurebie e călită în tonuri inclusiv autovitriolante, atent expuse în filigranul autoironiei, călită la temperatura dispariției absolute. Este o morbidețe asumată la modul viril, efect al unei lucidități care nu minte și nu iartă, chiar dacă poezia sa poate fi o formă de redempțiune: „aș vrea să‑mi decretez chiar eu/ moartea,/ ca un președinte/ în zilele lui bune.” – Nicolae Coande, https://revistatimpul.ro/anton-jurebie-raport-despre-singuratate, revista Timpul, august 2025.
„Noul volum al lui Anton Jurebie… conține texte care mi-au amintit, reactualizând-o după douăzeci și ceva de ani, de surpriza pe care am avut-o citindu-i câteva poeme într-o revistă (să fi fost Ziua literară?) de la începutul anilor 2000. Debutant matur cu Elegii distrugătoare (2003), poetul de pe malul mehedințean al Dunării a rămas un excentric mult prea puțin cunoscut, un marginal desprins din orice joc sau coterie literară. Cărțile sale – dintre care aș reaminti filaj. românia, file de poveste (2004) sau Ultima vară pe insecta (2013) – sunt dacă nu intruvabile, în orice caz niște rarități, cu toate acestea Jurebie având nu puține poeme antologabile, așa cum a demonstrat-o în selecția din volumul colectiv Carte în cinci (2019).” – Claudiu Komartin, https://www.revistatomis.ro/2024/06/12/anton-jurebie/




