„Adio, Europa!” – noua ediție a romanului lui Ion D. Sîrbu se lansează la Naționalul craiovean
„Adio, Europa!”, romanul epocii comuniste lăsat drept testament românilor de Ion D. Sîrbu va fi lansat la Teatrul Național Craiova, miercuri 15 martie, de la ora 16, 3o. Chestionând ceea ce scriitorul numea în subtitlul cărții la condition roumaine, romanul reprezenta la apariția în 1991, în viziunea Monicăi Lovinescu, un eveniment major: „umple golul literaturii de sertar și ia cu atâta forță dimensiunile Răului, constituind aproape o demonologie, încât ar putea ilustra tratatele și eseurile de filosofie și sociologie politică despre totalitarism și în esența lui, și în specificitatea locală”.
Noua ediție apărută la Ed. Măiastra (2021), la 30 de ani de la prima ediție, este îngrijită cu acribie de Toma Velici, neobosit și devotat editor al operei lui Ion D. Sîrbu, și beneficiază de o prefață de Cosmin Ciotlos, respectiv de postfața Ruxandrei Cesereanu.
Participă: Clara Mareș, Cosmin Ciotlos, Marius Ghica, Toma Velici,
Moderator, Nicolae Coande.
*
La sărbătorirea centenarului lui Ion D. Sîrbu (28-29 iunie 2019), Naționalul craiovean a prezentat premiera absolută a spectacolului „Adio, Europa!”, în regia lui Bogdan Cristian Drăgan, adaptarea Nicolae Coande.
*
Personajul Candid:
Declar pe propria răspundere că… Subsemnatul Desiderius Candid declar că… adică, de fapt nu declar… Declar că sunt nevinovat… Eu am râs, este adevărat, dar am avut toate motivele s-o fac… pe afișul din fața teatrului era o confuzie grotescă… Marele Karl Marx era confundat cu Karl May, un scriitor obscur, care scrisese despre indienii din America și asta la rubrica de literatură științifică-fantastică… Nu m-am putut abține să nu râd… Recunosc,mi-a venit din stomac, nu din creier…
Tutilă:
Habar n-ai ce înseamnă să râzi în public la Isarlâc. De ce n-ai râs singur, în subsolul tău, la teatru? Nici dracu nu s-ar fi luat de tine. Te-ai găsit să râzi în Piața teatrului, de față cu toți mongoloizii aflați în misiune de supraveghere. Olimpio, ție-ți umblă mintea, explică-i fraierului ăstuia al tău cum stau lucrurile!
Olimpia (furioasă, către Candid):
Cu alte cuvinte, neamule, puseși rahat pe clanță. Și nu pe orice clanță.
Tutilă:
Pe clanța care-ți vroia binele…
