Naționalul craiovean găzduiește, la sfârșitul acestei săptămâni, două evenimente culturale al căror amfitrion este scriitorul Nicolae Coande:
- Lansarea unei monografii fundamentale: „Paul Goma. Conștiință istorică și conștiință literară” (Ed. Corint, 2023)
Vineri, 24 martie, ora 16:00, la Teatrul Național „Marin Sorescu”va avea loc lansarea unei cărți-eveniment: „Paul Goma. Conștiință istorică și conștiință literară” (Ed. Corint, 2023). Autoarea, Flori Bălănescu, este cercetător științific la Institutul pentru Studiul Totalitarismului, scriitoare. Cartea va fi prezentată de scriitorii Nicolae Coande și Ana Paraschivescu. Moderator, Simona Preda.
Alte volume ale autoarei:
Fără închisoare, aș fi fost nimic, Neculai Popa în dialog cu Flori B., 2016; Paul Goma 80. Memorie și istorie a cotidianului, 2015; Grup Canal 77. „Paraziții sociali” și Mișcarea Goma pentru drepturile omului, 2015; „Ocupaţia sovietică în România. Documente, 1944-1946”, 1998, coautor D. Zamfirescu; „Biserica întemniţată. România, 1944-1989”, 1998, coaut. (ed. engl., 1999); O. Nimigean feat. Flori Stănescu, Inerţii de tranziţie, altruisme&bahluviuni literare, 2006; Flori Stănescu, Paul Goma, Dialog, 2008; Alexandru Budișteanu în Dialog cu F. Bălănescu, Între istorie și judecata posterității, 2011; România 1945-1989. ENCICLOPEDIA REGIMULUI COMUNIST: REPRESIUNEA, vol. I-IV, A-E, F-O, P-R, S-Ș, 2011-2012-2016; 2021 (lucrare colectivă); Securitatea noastră cea de toate zilele (cu C. Troncotă), 2020;
Literatură: În mâinile tale, 2012; revoluția permanentă, mon amour! (poezie), 2018
- Ștefan Borbély vine la „Întâlnirile SpectActor”
Invitatul Teatrului Național „Marin Sorescu” la „Întâlnirile SpectActor” este Ștefan Borbély, eseist, profesor universitar- Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj.
Dl Borbély va susține, duminică, 26 martie, ora 11:oo, conferința „Nudismul în România interbelică”, un studiu asupra naturismului de sorginte occidentală așa cum a fost acesta reliefat în lucrările specialistului D.B. Barnovschi, induse de către nudism, ca rezultat al renunțării la ipocriziile constrângătoare ale „civilizației păcatului adamic”.
*Biletele se găsesc la agenția teatrală.
Nudismul în România interbelică
Atunci când cercetăm peisajul canonic al interbelicului românesc, tindem să trecem cu vederea câteva fenomene socio-culturale marginale, fără de care adevărul perioadei respective se dovedește a fi mai greu de înțeles. Unele dintre acestea, cum sunt „magnetismul” lui I.L. Caragiale, spiritismul lui Hasdeu, ocultismul sau diversele preocupări pentru ezoterism urcă firesc în substanța noului secol din textura de profunzime a celui anterior, în vreme ce altele vin pe filiera unor personaje singulare, excentrice, pe care instanțele de acreditare oficiale le-au ocolit, ele bucurându-se, în schimb, de aura salvatorului „mesianic” conferită de imensul succes de public. De pildă, în anii ’20, făgărășanul Bicsérdy Béla declanșează în Transilvania o isterie de anvergură legată de posibilitatea „înfrângerii morții” cu ajutorul vegetarianismului, materializată și în publicarea unor „tratate” al căror tiraj, vândut integral, e greu de imaginat în timpurile noastre. Ulterior, Bicsérdy își continuă „profețiile” pe Insula Ada Kaleh, unde înființează o colonie internațională de vegetarieni radicali, înainte de a se muta în Statele Unite.
Ceva similar, ca amploare socio-culturală, se întâmplă în anii ’30 și la București, unde prozatorul și sociologul D.V. Barnoschi adaptează două mici volume de psihoterapie motivațională de sorginte mesmeriană și publică, în 1933, o carte bine documentată dedicată „revoluției calitative” și „eliberării speciei umane” induse de către nudism, ca rezultat al renunțării la ipocriziile constrângătoare ale „civilizației păcatului adamic”, denunțate încă de prin secolul al V-lea de către pelagianism. Conferințele lui D.V. Barnoschi consacrate fenomenului de primenire a moralei publice prin intermediul abandonării veșmintelor „alienante” s-au soldat cu mișcări de stradă și proteste notorii, care au făcut deliciul presei și i-au exasperat pe conservatori. Intervenția de la Teatrul Național a profesorului Ștefan Borbély își propune să reînvie atmosfera de atunci și să racordeze preocupările lui D.V. Barnoschi la ideologia de ansamblu a naturismului de sorginte occidentală. (prezentarea autorului)
*
ŞTEFAN BORBÉLY (n. 31 oct. 1953, în Făgăraş) a fost, până în toamna anului 2019, profesor universitar activ la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, în cadrul Catedrei de literatură universală şi comparată. Doctorat în literatură comparată (1999). Echinoxist ca formaţie, unde i-a și apărut primul text în 1974, a debutat editorial în 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001; ed. a II-a în 2013), Opoziţii constructive (2002), Matei Călinescu. Monografie (2003), Cercul de graţie (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann şi alte eseuri (2005), O carte pe săptămână (2007), Pornind de la Nietzsche (2010), Existenţa diafană (2011), Homo brucans şi alte eseuri (2011), Civilizaţii de sticlă. Utopie, distopie, urbanism (2013), Eseuri biblice (2015), Simetrii şi discrepanţe (2017), Redivivus (2020), Modus operandi (2021). A coordonat volumele colective Experienţa externă (1999) și Ion Pop – şapte decenii de melancolie şi literatură (2011), a publicat eseuri și studii în peste o sută de volume colective şi a realizat câteva traduceri. A colaborat la realizarea unor volume de sinteză, printre care: Dicţionarul Scriitorilor Români (DSR, I-IV), Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români (DESR), Dicţionar Analitic de Opere Literare Româneşti (I-IV), World Novel Compendium, I-II (Facts on File, New York, 2008). Bursier multiplu al Colegiului Noua Europă din Bucureşti, a beneficiat de stagii de pregătire în Marea Britanie (Oxford, 1999), Statele Unite: bursier Fulbright în 1992, la Indiana University, Bloomington; visiting fellow la New York, la Columbia University, respectiv la The Institute for Psychohistory (1997, 1999, 2000). Stagii de documentare la University of North Carolina, Chapel Hill (2001) și la Jawaharlal Nehru University din New Delhi, India (Institute of Advanced Study, 2009). Este laureat al Premiului „Lucian Blaga” al Academiei Române (2012) pentru volumul Pornind de la Nietzsche. Din anul 2020 este membru al Academiei Europaea. Publică frecvent în Contemporanul/Ideea Europeană.
Eveniment organizat in cadrul proiectului Întâlnirile SpectActor – 2023
