3 D.A.R.E. – EVENIMENT TEATRU – DANS

Synopsis

3D.A.R.E.  este un manifest. O emoție brută. O experiență senzorială care vorbește despre limite și depășirea lor. Despre frumusețea care se naște din vulnerabilitate și dintr-un efort colectiv de a da sens tăcerii. Acest performance nu este un spectacol de teatru în sensul clasic, nu are un text propriu-zis, o intrigă de urmat sau personaje în sens convențional. Are însă în plus un adevăr și niște tineri care dansează nu pentru a impresiona, ci pentru a exista pe scenă în toată fragilitatea și forța lor. Protagoniștii nu urmează o partitură, ci un flux de energie ce oferă tăcerii o expresie. Spectacolul este un pod între două lumi care rare ori comunică. Ana, una dintre membrii grupului de tineri surzi, rostește o poezie fără ca ea să-și fi auzit vreodată vocea pentru că sunetul nu este a celui care vorbește, ci a celui care ascultă.

3D.A.R.E. este în același timp, un colaj de dans contemporan, poezie, tehnologie și limba semnelor. Este o paralelă în care regulile comunicării se rescriu. Nu există barieră între scena și public, între sunet și gest, între actor și spectator. Totul devine fluid, deschis, viu. În această lume, nu contează ce auzi, ci cât de profund ești dispus să asculți.

O mare parte din coloana sonoră este realizată de Valeriu Mihai, iar tinerii intervin in timpul spectacolului cu un moment de improvizație muzicală neconvențională. Spectacolul prezintă o lume posibilă într-un context actual urban unde se trăiește compulsiv si convulsiv. Este o lume a contrastelor și discrepanțelor care există simultan fără a se influența una pe cealaltă.

Spectacolul multimedia reface un teatru existențial, o versiune dinamică care îmbină dansul contemporan, poezia și tehnologia, un teatru instinctiv care invită la o resetare a naturii umane actuale. Poate că în fiecare dintre noi există o formă de surzenie la ceea ce e esențial. 3D.A.R.E.  nu vine să ne judece. Doar ne invită să dansăm impreună chiar și în tăcere.

Cuvântul regizorului

Acest proiect creat cu comunitatea surzilor îmi redă încrederea în capacitatea noastră de a produce miracole. 3D.A.R.E. nu este doar o premieră națională. Este o lecție. Despre limitele noastre imaginare, despre puterea comunității, despre artă ca formă de reumanizare. Este ca o scrisoare de dragoste scrisă cu oameni, un spectacol prea important ca să nu-l încerc. În același timp consider că accesibilitatea nu e un moft, ci o formă de justiție culturală, că arta trebuie să fie un loc al incluziunii și al visurilor mari.