GERTRUDE

Sinopsis

Rescrierea poveștii enigmaticului prinț danez, Hamlet, din perspectiva dramaturgului Radu F. Alexandru, spulberă multe dintre incertitudinile piesei Marelui Will conferind celebrelor personaje sensuri și valențe nebănuite. În Gertrude, Regina-mamă, purtătoarea vinii supreme, devine mintea diabolică din spatele unui scenariu despre adulter, minciună, crimă și putere. Cine este ucigașul Regelui? Merită el pedeapsa sau iertarea? Tatăl l-a ucis pe tată? ‒ sunt întrebări ce-și caută răspunsul într-o acțiune în care motivații suspecte se întrepătrund cu momentele de suspans ale unui thriller. Autorul nu se dezice de interogația shakespeariană înfățișându-ni-l pe tânărul Hamlet ‒ cu toate angoasele lui ‒ neobosit în căutarea adevărului.

Cronici

Spectacolul Gertrude a lui Silviu Purcărete este un poem vizual-cinematografic desăvîrșit. Cu roluri actoricești mari. O disecție rapidă și intensă, un film din cadre esențiale, acelea care numesc visceralitatea păcatului și tenebrele Puterii. O lecția despre anatomia teatrului. A vieții. O saga japoneză în jurul vinovăției. O poveste de o excepțională picturalitate despre puritatea absolută a teatrului ca mister și performanță.

Marina Constantinescu, România literară, nr. 50/2023

…spectacolul ar vrea să trezească și să zguduie conștiințele omului modern, nepăsător. Austeritatea montării, bazată pe performanța scenografiei lui Dragoș Buhagiar, care urmărește aplicat fluxul ideilor, marcând prin decupaje studiate și milimetric executate mesajul, jocul precis, sobru, aproape demonstrativ al actorilor, comentariul muzical dramatic semnat de Vasile Șirli ne fac să considerăm această recentă premieră a Teatrului Național din București o izbândă a teatrului contemporan de artă. Scene și cadre memorabile, precum disecția cadavrului (o cursă de șoareci altfel) în căutarea mobilului crimei sau deschiderea hăului scenei pentru a-l aduce în toată micimea lui în lumină pe mincinosul rege mort, cada de unde iese Claudiu în budoarul unde se răsfață grotesc Gertrude, tangoul tatonărilor dintre Hamlet și Horatio sunt argumente artistice pe care spectacolul le aduce în favoarea unei demonstrații despre puterea care corupe și diseminează minciuna până în cele mai adânci straturi ale societății. Un avertisment de care e mereu nevoie.

Doina Papp, Revista 22, 28.11.2023

Silviu Purcărete imaginează şi construieşte cinematografic, apelând la o estetică a fragmentarului, un spectacol tulburător, care depăşeşte primul nivel al expunerii faptelor şi împinge fabulaţia narativă în alegoric. 

…spectacolul uriaşului Silviu Purcărete cu piesa lui Radu F. Alexandru certifică o poetică regizorală solid consolidată, uimitoare în tot, în care materia dramatică şi abundenţa referinţelor şi detaliilor culturale fac corp comun.

Dana Pocea, Contemporanul, 3.01.2024

Spectacolul se cere văzut de mai multe ori pentru a i se putea memora toate subtilitățile cărora s-a dedat Silviu Purcărete. Cărora să adăugăm neapărat pe Vasile Șirli, creatorul unei muzici și al unor sonorități neliniștitoare uneori, devenite, așa cum se spune, un personaj mai mult decât o cortină sonoră. În fine, scenografia lui Dragoș Buhagiar, și ea, participă la construirea acestui eveniment teatral.

Nicolae Prelipceanu, Viața Românească, nr. 1/2024