Outfitul șearpelui

Sinopsis

<<„Outfitul șearpelui” este un spectacol „poeticoregrafic” bazat pe versurile lui Marius Aldea, versuri care iau pulsul vremurilor noastre, a felurilor prin care individul își caută utilitatea în lumea constrânsă de presiunile caracteristice fiecărei vârste. Spectacolul prezintă o cronologie a vieții unui bărbat capabil să-și amintească de felul în care gândea în copilărie, o (ne)asumare a condiției sale de adult (i)responsabil, o perpetuă căutare a echilibrului inexistent. Toate aceste frământări sunt expuse privitorului într-o manieră plastică, dinamică, autoironică, în care corpul actorilor redă ceea ce cuvintele pot comunica numai până la un punct.

Cronici

„Hai să-i spunem pe nume: somnul are marele merit că te duce de pe lume.” consider că ar fi motto-ul spectacolului. În ciuda tonului fatalist, se va descoperi o mare dragoste de viață prin felul în care corpul se supune ritmului și impulsurilor sale organice. Acest corp nu se poate conecta în mod direct la alte corpuri, dar se poate reconecta la el însuși prin trecutul său firav, prin prezentul său angoasant, prin viitorul inevitabil. Șase corpuri cu șase „piei” – aceași personană.>> Andrea Gavriliu

„Tehnicile de construcţie ale poemului se combină/ suprapun şi influenţează construcţia spectacolului: rularea notelor semnificative, construcţia în prim planuri, selecţia materialului dincolo de o banalitate aparentă include gesturile cele mai comune reinvestite cu substanţă, cu corp. Nefericirile corpului şi ale sufletului comunicate prin mişcare şi poezie. (…) Valoarea performativă a limbajului poetic tradusă în mişcări ample sau geometric gândite, asocieri de cuvinte, gesturi şi poziţii, elogiul somnului „care te duce de pe lume” se unesc într-un spectacol rotund despre constrângerile realului şi necesitatea adaptării la realitate, inventarea unui spaţiu indeterminat, a unui dans salvator.”
(Daniela Firescu – Scena digitală: şi teatru, şi film / revista „Ramuri, nr. 8/2020) http://www.revistaramuri.ro/index.php?id=4773&editie=170&autor=de%20Daniela%20Firescu

“Ce impresionează în spectacolul Andreei Gavriliu e felul în care reușește să dea impresia de organicitate alăturării de text și mișcare. Nu e banal, pentru că nu există nici un criteriu după care să poți decreta că o anumită mișcare se potrivește mai bine unei idei decît alta. Or, aici, pariul e cu atît mai riscant cu cît gestica e sacadată și mișcarea descompusă, în contrapunct cu fluiditatea rostirii. Un adevărat spectacol de echipă (nu de trupă) în care nici unul dintre actori nu încearcă să „ia fața” celorlalți. Îi voi numi deci pe toți, în ordine alfabetică: Alex Calangiu, Ștefan Cepoi, George Albert Costea, Cătălin-Mihai Miculeasa, Claudiu Mihail, Vlad Udrescu, cu mențiunea că ei sînt doar o parte din excelenta trupă a Naționalului craiovean. Remarcabile sincronizarea mișcărilor, „netezirea” vocilor pentru a elimina disonanțele fără a aplatiza personalitatea fiecăruia”.

(Liviu Ornea, Poezie coregrafiată. Spectacol de echipă – Outfitul șearpelui, Liternet, februarie 2024)