Prostia omenească

Sinopsis

Nimeni nu crede că povestirea “Prostia omenească” de Ion Creangă este despre el… nu, e vorba doar despre ceilalți! Spectacolul regizat de Al. Boureanu pune în fața celor mari o oglindă de care se amuză cei mici. Ei înțeleg relativ repede că prostia adulților atinge cote cosmice. Atunci când personajul nevestei neexperimentate constată că drobul de sare urmează să cadă pe copilul adormit în copaie, prostia dublată exponențial de soacră îl exasperează pe bărbatul care își ia lumea în cap. Dar lumea pare să fie la fel și aiurea: unii experimentează prostia nucleară – vor să bage soarele în casă, să arunce nuci cu țăpoiul și să tragă o vacă cu funia în pod. De aici s-au născut poate Urmuz, Ionescu și teatrul absurdului. Dar viața merge înainte, cu cântec și voie bună și omul revine fericit acasă – ai lui nu sunt atât de proști încât să nu poată conviețui cu ei.