Caută
Close this search box.

Richard al III-lea

de: William Shakespeare

Regie: László Bocsárdi

Traducere și dramaturgie: Crista Bîlciu

Decor: Bartha József

Costume: Kiss Zsuzsanna

Sound design: Bocsárdi Magor

Lightdesign: Bányai Tamás

Video: Rancz András

Mișcare scenică: Bezsán Noémi

Producător delegat: Claudia Gorun

Distribuția: Richard III – Sorin Leoveanu, Edward IV – Dan Rădulescu, Regina Margaret – Dan Rădulescu, Buckingham – Vlad Udrescu, Regina Elizabeth – Iulia Colan, Stanley – Cosmin Rădescu, Hastings – Adrian Andone, Ducesa (mama lui Richard) – Mirela Cioabă, Lady Ann – Teodora Bălan, Ucigaș 1 – Mirela Cioabă, Ucigaș 2 – Raluca Păun, Prințul – Iulia Lazăr, York – Raluca Păun, Rivers – Angel Rababoc, Grey – Petri Ștefănescu, Catesby – Dragoș Măceșanu, Clarence – Marian Politic, Primar – Marian Politic, Ratcliff – Ștefan Cepoi, Tyrel – Nicolae Vicol, Mesager – student Ovidiu Carstea (Dodo), Figurație: Cadavru Henry, însoțitor, primar – student Robert Vladu, doi, preoți care însoțesc pe Richard – student Ovidiu Carstea (Dodo), student Mihai Alexandru Purcaru, Cetățeni: Elena Ianichi, Roxana Mutu, Irina Danciu, Ioana Andone, Andreea Boldeanu, Claudia Dinu, Gloria Mihail, Mircea Mogoșeanu, Andrei Stanciu

În alte roluri: Iulian Grecu, Costinel Uncheșelu, Eduard Sărăcin, Monica Dragomir, Nicu Costinel, Costel Miu, Constantin Ciuică

Sufleor: Adrian Țîrcă

Durata spectacolului: 2h 35 min (fără pauză)

Sinopsis

“Richard al III-lea este un personaj mitologic, el trăiește în sufletul nostru asemenea lui Falstaff, Hamlet – și ceilalți nemuritori. Acest personaj halucinant este un comediant de groază al istoriei. Un jucător elementar. Într-o lume care nu mai poate fi interpretată din punct de vedere moral, o creatură gânditoare se decide să devină ”un ticălos”. Să fim însă sinceri: prin luarea acestei decizii el manifestă o libertate extraordinară, care ne amețește, pentru că a adeverit speranța noastră că omul e capabil de orice, e autotputernic. Suntem cu toții vinovați și în același timp nevinovați. Ce decizie putem să luăm în această situație? Richard este un ticălos până în măduva oaselor, deci este singurul om cu adevărat modern.” – László Bocsárdi

Despre regizor

Bocsárdi László este regizor de teatru din România si director al Teatrului Tamási Áron din Sfântu Gheorghe, director al Festivalului Internațional de Teatru Reflex, fondatorul trupei de teatru experimental Figura Stúdió din Gheorgheni. A absolvit Academia de Arta Teatrala din Targu Mures, la clasa profesorului Tompa Gabor, în 1995. A colaborat cu majoritatea teatrelor Durata spectacolului: 2h 35 min (fără pauză) Scena R3 – Valletta Towers Sâmbătă, 28 mai, ora 22:00 importante din țară, precum și cu teatre importante din Ungaria. A fost distins cu numeroase premii: Premiul Jaszai Mari pentru activitatea artistică, acordat de Ministerul Culturii din Ungaria, 2003; Premiul National Pentru Regie al Ministerului Cultelor si Culturii din Romania pentru spectacolul Romeo si Julieta, 2003; Premiul UNITER pentru regia spectacolului Caligula la Teatrul National Marin Sorescu din Craiova, 2012; Premiul UNITER pentru regia spectacolul Hamlet, Teatrul Tamasi Aron, Sfantu Gheorghe, 2014; Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol Clasa noastra, la Teatrul National din Cluj-Napoca, 2015.

 

Cronici

„Sorin Leoveanu reușește foarte bine performanța de a juca un Richard imobilizat. Vocea puternică, bine modulată, este a unui om care știe să se facă ascultat la propriu, ca și la figurat. La aceasta se adaogă ticuri sugerate, presupun, de regizor, menite să facă personajul antipatic. El plescăie din buze înainte de a cuvânta, mănâncă urât, clefăind, căpșunile cu smântână. (Păcat că a fost eliminată trimiterea intempestivă, cu acest prilej, a unui curtezan în exil, unde să cultive fructele respective.) Buzele vopsite în alb sporesc aspectul malefic al personajului. Actorul vorbește răspicat și rar, sugerând autoritatea naturală.” – Adrian Mihalache, Dictatorul olog, SpectActor nr. 3/2022
[…] „Bocsardi Laszlo alege scaunul cu rotile pentru impactul vizual. Richard al III-lea se mișca în realitate destul de bine. Regizorul nu-l țintuiește, nu-l strâmbă, îi dă autonomie. Ridicările lui în picioare devin un efort de a-și demonstra verticalitatea, dar oasele nu-l susțin, așa cum nu-l susține nici caracterul, și se prăbușește la loc. Vocea lui Sorin Leoveanu se urmărește atent, inflexiunile sale au o importanță crucială, ele spun foarte mult dincolo de text, text care, de data asta, se rostește tare, se ridică tonul, se țipă, așa cum l-am simțit întotdeauna, alternat cu pauze, cu aparența calmității, doar o simplă strategie pentru un personaj dominant, în adevăratul sens. Doar el.”  Ana Paraschivescu, Un „Richard al III-lea”; proiect rotund, SpectActor, nr. 3/2022

Galerie foto