Scriitorul Ioan Lascu vă invită, vineri 9 februarie, de la ora 16:00, la lansarea unei noi cărți apărută la finele anului trecut la Ed. “Scrisul românesc”: Creație și valoare. Curente, scriitori, cărți. Volumul va fi lansat în foaierul Naționalului craiovean, iar despre el vor vorbi universitarii Ilona Duță, Cătălin Ghiță, Mihai Ene. Prezintă, Nicolae Coande.
Ioan Lascu a desfășurat o activitate profesională de 23 de ani în cadrul departamentului de civilizație și cultură franceză de la Universitatea din Craiova, astfel că preocupările sale ritmează sensibil cu lecturile critice din opera unor scriitori și gânditori francezi: Jean-Paul Sartre, Francis Jeanson, Albert Camus, Montesquiou, Stendhal, Arthur Rimbaud, Guillaume Apollinaire, Paul Valéry, Antoine de Saint-Exupéry, Pierre Drieu La Rochelle, Henri Michaux, Michel Deguy. Preocupările sale exced spațiul cultural galic și se îndreaptă inclusiv spre scriitori români clasici și contemporani: Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Mihail Sadoveanu, iar dintre contemporani Marin Sorescu, Ștefan Aug. Doinaș, Irina Mavrodin, Carmen Firan, Nicolae Panea, Leo Butnaru, dar și despre literatura română de dincolo de frontiere, din Bucovina de Nord, Basarabia și Banatul sârbesc. “Creație și valoare” este un volum de recuperare a materialelor istorice și critice tipărite în câteva periodice, Scrisul Românesc, Convorbiri literare, Argeș.
Ioan Lascu, s-a născut la 9 ianuarie 1951 în satul Slătinoara, lângă Petroșani, județul Hunedoara. Între 1970 și 1974 a fost student la Facultatea de Limba și Literatura Română (specializarea română-franceză) din cadrul Universității București. A avut printre profesori personalități remarcabile ale culturii românești: Al. Piru, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Silvian Iosifescu, Irina Mavrodin, Ovid S. Crohmălniceanu, a fost coleg de facultate, între alții, cu Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ion Tudor Iovian, Alexandru Dan Condeescu. A fost redactor principal la revista Ramuri, apoi publicist comentator la cotidianul Tineretul liber din București. Între 1993 și 2016 a fost cadru universitar (asistent, lector, conferențiar) la Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) din 1994, a fost membru în Comitetul de conducere al Filialei Craiova a USR, iar din 2018 Preşedinte al Filialei Craiova a USR.
Debut: în revista Mărturisiri literare, Petroșani (1970). Debut în presa literară: în revista Steaua, Cluj, (1981). Debut în volum: în volumul colectiv Zboruri lirice (cu ciclul de poeme Norul povățuind steaua), Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 1988.
Poezie: Contrar așteptărilor (1993), Marea Întârziere (1994), O groapă în timp (1998), Incantații metalice (2003), Un neloc unde eu scriu (bilingv rom./ fr., 2010), Augustă transparență (2012).
Proză: Sublima persiflare. Represalii 1984 (2001), Începutul cuvintelor (2013).
Critică literară/ eseu: Un aisberg deasupra mării. Eseu despre opera postumă a lui Ion D. Sîrbu (1999, 2009), Albert Camus și exigența unității (2002), Panorama de la poésie française au XXe siècle, 2003; Stil și expresivitate în presa de astăzi (2004), Tradiții care dispar (2004), Existențialismul francez. Gândire și literatură (2005), Despărțirea de cultură (2005), Actualitatea capodoperei (2007, 2008), Satul de la capătul vremii (2010), Actualitatea capodoperei. Cărți și autori (Opera Omnia), 2013; Ion D. Sîrbu așa cum a fost (2014), Diversitatea literaturilor, diversitatea traducerilor (2015), Cazul Sorescu așa cum a fost (2017), Generația 80. Un excurs istorico-critic (2019), O istorie la purtător. Deplasarea spre roșu sau Despre „efectul Stalin” în România (2021).
Traduceri: 10 volume (filosofie, eseu, poezie) între care Declinul Occidentului de Oswald Spengler (vol. I-II, 1996-1997) și Curs de filosofie pozitivă de Auguste Comte (vol. IV, V, VI, 2002-2003-2004), ambele fiind prime versiuni în limba română. De asemenea Milenarisme și religii moderne de Jean-Pierre Sironneau (2006), Critica literară de Pierre Brunel și colab. (2000), Trei voci ale poeziei contemporane. Marc Dugardin. Lucien Noullez. Jean-Luc Wauthier (coordonare și traducere în colab., 2012) etc.
Ioan Lascu figurează în:
Antologii: Sud-vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia (coordonator principal), 1998; Un sfert de veac de poezie (antologie de Vasile Muste, 1998), Valea scrierii (antologie de Marian Boboc și Gilbert Danco, 2005), Antologie de literatură română contemporană (în limbile română, franceză, engleză, germană) vol. II, Iași, 2014.
Dicționare literare: Dicționarul scriitorilor din Vale (a Jiului) (coautor, 1999), Dicționar SF (Mircea Dan Pavelescu, 1999), Interferențe culturale oltene (colectiv, 1999), Personalități din Oltenia (colectiv, 1999), Scriitori din anii’80-’90, vol. II (Ion Bogdan Lefter, 2000), Dicționarul biografic al literaturii române (Aurel Sasu, 2001), Dicționarul etnologilor români (Iordan Datcu, 2006), Dicționarul bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor, Filiala Craiova (coord. Lucian Dindirică, 2010), Un dicționar al scriitorilor români contemporani, vol. II (coord. Ioan Holban, 2016).
Câteva referințe critice în volume: Mircea Bârsilă, Paul Aretzu, Constantin M. Popa, Florea Firan, Nicolae Oprea, Florea Miu, Ironim Muntean, Laurențiu Ulici, Petre Ciobanu.
Câteva referințe critice în periodice: Bucur Demetrian, Patrel Berceanu, Ioana Dinulescu, Mircea Bârsilă, Horia Dulvac, Nicolae Coande, Dan Stanca, George Vulturescu, Dan Cristea, Simion Bărbulescu, Constantin M. Popa, Irina Mavrodin, Paul Aretzu, Gabriel Coșoveanu, Gabriel Rusu, Ion Munteanu, Nicolae Oprea, Ecaterina Țarălungă, Gabriela Gheorghișor, Simona Grazia Dima, Geo Vasile, Nicolae Manolescu, Constanța Buzea, Radu Comănescu, Vasile Spiridon, Nicolae Prelipceanu.
Colaborări în periodice: Ramuri, Scrisul românesc, Mozaicul, Luceafărul, Convorbiri literare, Poezia, Argeș, Familia, România literară, Apostrof, Zburătorul, Spectactor, Autograf MJM, Mileniul III etc. A colaborat de asemenea la circa cincisprezece volume de Anale ale Departamentului de Limba și Literatura Franceză al Facultății de Litere, Universitatea din Craiova. A colaborat și coordonat două volume cu contribuții internaționale cuprinzând studii camusiene: Albert Camus, un écrivain pour notre temps (2011) și Albert Camus – innovation, classicisme, humanisme (2013).
Premii literare (selectiv): Premiul „Ramuri” pentru poezie (1985); Premiul „Ramuri” pentru critică literară (1988); Premii ale Filialei Craiova a USR: traducere (1997), poezie (1999), proză scurtă (2001), eseistică (2010); Premiul revistei „Convorbiri literare” pentru eseu (2004); Premiul și diploma de excelență „Boema” Petroșani (2005); Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Ioan G. Bibicescu”, Drobeta Turnu Severin (2006); Premiul „Ramuri” pentru critică literară și eseistică (2006); Premii ale Editurii și revistei „Scrisul Românesc” pentru eseu (2004), activitate literară și traducere (2009), istorie și critică literară (2013), Premiul „Șerban Cioculescu” pentru eseu (2016); Premiul „Mihai Eminescu” pentru critică literară, Drobeta Turnu Severin (2013); Premiul revistei „Argeș” pentru eseu (2014); Premiul „Eminescu” (Drobeta Turnu Severin (2017), Premiul Național pentru Critică a Poeziei, Atelierul Național de Poezie „Serile de la Brădiceni” (2018).
Ioan Lascu este cetățean de onoare al Municipiului Petroșani, membru al PEN Club Belgique, membru în Société des Études Camusiennes (S.E.C.) și Amitiés Camusiennes, Franța, a fost redactor-șef al revistelor Răstimp și Vorba noastră (Drobeta Turnu Severin). A fost și este în continuare redactor șef al mensualului Autograf MJM Craiova (2010, 2020 și în prezent) și redactor asociat al revistei Ramuri (1992-2018).
