Privește înapoi cu mânie

Sinopsis

Privește înapoi cu mânie prezintă povestea unui tânăr cuplu, Alison și Jimmy Porter, care se străduiesc să facă față conflictelor de clasă și să navigheze printr-o căsnicie în declin în Anglia anilor ’50. Alison provine dintr-o familie de clasă superioară, în timp ce Jimmy, deși bine educat, are rădăcini în clasa muncitoare. Conflictul dintre cele două universuri sociale are un impact profund asupra relației lor, generând tensiuni și neînțelegeri. Spectacolul explorează teme precum diviziunile sociale, frustrările personale și dificultățile de comunicare într-o căsnicie în care iubirea și resentimentele coexistă. Drama subliniază provocările aduse de statutul social și așteptările culturale, reflectând complexitatea relațiilor interumane în contextul istoric al epocii.

Cronici

„Spectacolul tinerilor masteranzi ai Departamentului de Arte şi Media al Facultăţii de Litere, Universitatea din Craiova, (…) livrează un nou tip de revoltă, o revoltă domestică/ domesticită, o revoltă de pe canapea, şi în prim-plan trece secundarul, drama de familie precedă drama de generaţie. Alexandru Boureanu şi studenţii săi testează rezistenţa şi relevanţa unui text clasic, propun un exerciţiu de transcriere în spectacolul dramatic a acestei revolte controlate.(…) Elena Ianichi este alegerea perfectă, o compoziţie de resemnare şi fragilitate, jocul ei explorează ipostaze contradictorii, între scuze şi acuze, ea intră într-o implozie, nevăzută, neauzită, neimportantă, ea este dezarmată în faţa energiei distructive a lui Jimmy, care are o voluptate în a găsi forme/ formule de umilire, cea mai spectaculoasă este tirada în care caută în dicţionar definiţia cuvântului inanimatşi descoperă că termenul inanimata se potriveşte exact personalităţii lui Alison. (…) Adrian Tudor, partener de joc receptiv şi generos, stăpâneşte bine rolul şi, în interpretarea lui, Cliff devine relevant în economia spectacolului.

Provocarea interpretării lui Jimmy Porter îi revine lui Lucian Vlăsceanu, şi e o provocare pentru că antieroul/ protagonistul din 1956 era vocea unei generaţii pline de furie şi anarhie, de aspiraţii grandioase (dar şi un misogin abuziv), însă în 2024 eroul e un non-erou, un învins şi un abuzator, şi e destul de complicat de navigat printre toate aceste inversări de paradigmă. (…) În rolul Helenei, Nadine Urs intuieşte deriva personajului, ambiguitatea acţiunilor sale care încheie „pseudo”-armonia domestică şi apoi o reinstaurează prin decizia de a pleca.”

Daniela Firescu, Jimmy Porter, rebel fără cauză?, Ramuri, nr. 1/ 2025 http://www.revistaramuri.ro/index.php?id=6270&editie=226&autor=de%20Daniela%20Firescu