LIRICA POPULARĂ TUDOR ARGHEZI
GRIGORE ALEXANDRESCU OCTAVIAN GOGA
ANDREI MUREŞANU VASILE VOICULESCU
DIMITRIE BOLINTINEANU ALEXE MATEEVICI
ALECU RUSSO VICTOR EFTIMIU
VASILE ALECSANDRI MIRCEA RĂDULESCU
MIHAI EMINESCU ARON COTRUŞ
ALEXANDRU MACEDONSKI EUSEBIU CAMILAR
ALEXANDRU VLAHUŢĂ EUGEN JEBELEANU
DUILIU ZAMFIRESCU GEO DUMITRESCU
PETRE DULFU NICOLAE TĂUTU
ALEXANDRU DAVILA ALEXANDRU ANDRIŢOIU
GEORGE COŞBUC NICOLAE LABIŞ
DIMITRIE ANGHEL MARIN SORESCU
ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF CEZAR IVĂNESCU
ADRIAN PĂUNESCU
Spectacolul de poezie TREPTELE UNIRII, dedicat Centenarului făuririi României Mari şi desăvârşirii Unităţii noastre naţionale, îşi propune să surprindă sintetic, cu ajutorul creaţiei marilor noştri poeţi, cea mai importantă şi mai de seamă problemă a existenţei neamului românesc timp de peste două milenii, unitatea lui deplină. Legătura indestructibilă între unitatea de neam şi unitatea teritorială este cea care a asigurat României trăinicia între ţările lumii, a reprezentat cheia existenţei noastre.
Scenariul aduce în prim plan cele mai semnificative momente ale istoriei noastre naţionale, evoluţia noastră istorică. Marile momente ale istoriei poporului român reprezintă în fapt trepte ale făuririi Marii Uniri şi Statului naţional unitar român.
Înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 este rezultatul năzuinţelor şi luptelor milenare ale strămoşilor noştri pentru apărarea acestui pământ şi a libertăţii lui, din perioada regelui Decebal, a Daciei traiane, a etnogenezei poporului român şi a formării limbii române, a rezistenţei şi statorniciei în faţa migraţiei popoarelor venite dinspre răsărit de soare, a apariţiei Moldovei, Ţării Româneşti şi Transilvaniei, a existenţei unor voievozi, iubitori de neam şi ţară, a unor conştiinţe precum Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, înfăptuitorul unităţii naţionale a românilor de la 1600, a lui Constantin Brâncoveanu, păstrătorul de credinţă, martirilor Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu, a paşoptiştilor înnobilaţi de idealurile unioniste exprimate pe Câmpia de la Blaj şi la Izlaz, a lui Avram Iancu şi Nicolae Bălcescu, a celor care au realizat Unirea Moldovei cu Ţara Românească de la 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a celor care au luptat pentru câştigarea Independenţei în războiul din 1877, a lui Mihai Eminescu, conştiinţă deplină a Unirii neamului românesc, a eroilor de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz din Primul Război Mondial, a sacrificiului acestora pentru neam şi pentru rege.
Unirea de la Alba Iulia din anul 1918 a marcat încheierea procesului de formare a statului naţional unitar român şi intrarea într-o nouă eră.
Ultima parte a recitalului este dedicată celor 100 de ani care s-au scurs de la Marea Unire, semnificaţiei sale, celor mai importante momente ale frământatei noastre istorii din perioada interbelică şi cea postbelică, ale perioadei comuniste, încărcată de contradicţii şi umbre, dar şi deloc liniştitei perioade scurse de la Revoluţia din Decembrie 1989 şi până astăzi, în care libertatea dobândită cu atâtea sacrificii, în special cele ale tinerilor, nu a izbutit încă să ducă la armonia, la unitatea atât de dorită şi necesară nouă, tuturor, ideal şi deziderat al celor care au luptat şi s-au jertfit pentru realizarea Unirii.